OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

La Roma, la Palazzo delle Esposizioni din Via Nazionale, in sala Multimediale, s-au desfasurat, in perioada 23-28 iunie, manifestarile culturale asezate sub genericul Chipuri, voci si sunete din Romania. Trecut si prezent.
In cadrul acesteia, intre 23-25 iunie a avut loc un festival cinematografic in care au fost prezentate filme documentare si video despre vechi traditii inca vii in cultura populara, documente istorice si cinejurnale de epoca din intervalul 1897-1964, filme si cinejurnale despre Nicolae Ceausescu, documente asupra Revolutiei din Decembrie 1989, scurtmetraje si reportaje de televiziune despre anii ‘90 si portrete ale unor figuri reprezentative ale culturii romane (Brancusi, Cioran, Tristan Tzara).

In perioada 23-28 iunie, festivalul a fost completat de fotografiile expuse in foaierul Palatului Expozitiilor sub titlul Arhitectura Bucurestiului in perioada Liberty si Art-Deco, intre anii ‘30 si ‘40, si transformarile sale in epoca dictaturii lui Ceausescu si in anii ‘90.
Festivalul cinematografic s-a incheiat pe 25 iunie cu un concert al lui Johnny Raducanu, insotit de Teodora Enache si de o orchestra de lautari.
Manifestarea, dedicata culturii si artei romanesti, s-a desfasurat sub egida Ambasadei Romane de la Roma (la deschidere si la concertul lui Johnny Raducanu fiind prezent si ambasadorul Romaniei la Roma, Serban Stati) si a Asociatiei Itaro Arte, in colaborare cu Uniunea Latina, si a fost prezentata ca o importanta ocazie de a cunoaste istoria si traditiile poporului roman.
Presedinta Asociatiei Itaro Arte, Veronica Lazar, a declarat ca „ideea acestei mici manifestatii dedicate Romaniei s-a nascut din dorinta de a deschide o fereastra inspre aceasta minunata tara ranita, mindra si disperata, inca sfisiata de lungile violente pe care le-a indurat“.

Renato Nicolini, presedintele Palatului Expozitiilor de la Roma, a adaugat: „Un concert al unui mare pianist jazz in virsta de 70 de ani, un festival de filme si documentare cinematografice din ultimii 10 ani, si, poate, daca vom reusi sa le aducem din Transilvania, citeva sticle de adevarata palinca: iata o prima «gustare» din «noua» Romanie, la Roma. Din Romania provin oportunitati, dar si probleme, oricum, o materie de reflectie atenta pentru Europa. Probleme deschise, de mare relief, au ramas, in afara «episodului» Ceausescu, impletirea etnica si culturala din Balcani cu cultura islamica, lunga dominatie turca si viitorul tarilor care faceau parte din fostul «sistem socialist». Fara un raspuns la aceste probleme, dezvoltarea noii Europe nu va putea fi nici simpla, nici rapida. Roma primeste cu bratele deschise Romania, dar nu cu inima lui Traian, Cuceritorul. Problemele orasului Bucuresti sint, daca ne gindim bine, problemele orasului Roma“.
La reusita acestei manifestatii si-a adus contributia si Uniunea Latina, organizatie interguvernamentala creata in 1954, care reuneste 35 de state de limba si cultura neolatina.

Veronica Lazar, actrita de origine romana care a avut sansa si satisfactia de a lucra cu mari regizori italieni, printre care Bernardo Bertolucci si Michelangelo Antonioni, a fost creierul si sufletul acestei manifestatii, un proiect urmarit cu tenacitate, in ciuda numeroaselor dificultati.
Ideea a fost aceea de a spune citeva cuvinte in plus, in eleganta limba a lui Dante, despre noua cinematografie din Romania.
In programul manifestatiei, Laurentiu Damian, cineast, regizor si profesor la Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, a scris: „Imediat dupa revolutia din decembrie 1989, Fellini le-a scris cineastilor romani o scrisoare. Mesajul marelui regizor italian era urmatorul: «A sosit momentul sa va intoarceti la Neorealism».
Era un moment de euforie, si nu de analiza lucida, deci nimeni nu a inteles adevarata valoare a cuvintelor lui Federico Fellini.
Au urmat diferite etape, dar adevarata «explozie» s-a produs in filmele documentare. Realitatea in continua miscare, eliberata de controlul cenzurii, a oferit subiecte inedite, cazuri si evenimente.

Probabil, conditiile economice au favorizat filmele de scurt metraj, deoarece cineastii romani traiesc o dubla tranzitie: aceea economica si aceea a introspectiei.
Documentarul roman a readus in prim-plan adevarata Istorie si marile personalitati, a pus in discutie traumatismele si a surprins unicitatea anumitor evenimente, fara a suferi presiunea momentului, ci comentind acest moment, dupa cum cerea marele Fellini in mesajul sau“.
Manifestatia s-a deschis vineri 23 iunie, la ora 17, cu un omagiu italian adus Romaniei: filmul de lung metraj Ziua Revolutiei (1994), scris, regizat si produs de Leonardo Celi.
In cadrul primei sectiuni, intitulate Radacinile. Traditii In cultura populara romana, au fost prezentate urmatoarele filme realizate de Cristina Struteanu (TVR): Jocuri de copii (1998), Focul si apa (1996), Semne si semnale (1997), Pomenile (1997), La Ponoarele (1995), Toaca, o taina (1999) si filmele lui Vasile Bogdan (TVR) Memoria lutului (1998) si Biserica rastignita (1998), precum si Tonel si Vieru (1995), semnat de Florin Stuparu.

Cea de-a doua sectiune s-a intitulat Istoria: Romania intre cele doua razboaie, anii intunecati, revolutia. Filmele prezentate aici au fost: Anii tineretii noastre (1999) de Mihai Constantinescu si Erich Nussbaum, Noi nu am avut tinerete (1999) de Mihai Constantinescu si Erich Nussbaum si Sa facem totul! (1991) de Stefan Gladin. Cea de-a treia sectiune, Tranzitia, a cuprins filmele: Viata de ciini (1999) de Alexandru Solomon, Aurolac (1994) de Sorin Iliesiu si Ioan Grosan si Licitatie de suflete (1997) de Anca si Laurentiu Damian.
Cea de-a patra sectiune a fost dedicata filmelor de scurt metraj realizate de studenti de la UATC: Matrimoniale (1995) de Dan Ratiu, Telefon in strainatate (1997) de Hanno Hofer, Viata in roz de Dan Pita, Mina lui Paulista (1998) de Cristian Mungiu si Meniu complet de Alexandru-Catalin Fetita.
Cea de-a cincea si ultima sectiune, Romani de notorietate mondiala, a prilejuit prezentarea filmelor Duo pentru Paoloncel si Petronom (1994) de Alexandru Solomon, Sculptorul Brancusi (1992) de Cornel Mihailache, Destine paralele: Cioran-Eliade-Ionescu (1992) de Erich Nussbaum si Mihai Constantinescu, Concert pentru Domnisoara Pogany, clarinet si Brancusi (1997) de Francisc Mraz si Avangarda romana (1993) de Francisc Mraz.

Duminica 25 iunie, la ora 20, la concertul lui Johnny Raducanu, pe terasa Roof Garden, erau prezente peste doua sute de persoane. Pe romani ii puteai recunoaste imediat: in mijlocul splendidelor marame distribuite in sala de Vera Lazar, urmasii lui Decebal si ai lui Traian Cuceritorul beau un paharel de palinca si isi stergeau pe ascuns lacrimile cind Teodora Enache incepea sa cinte Sanie cu zurgalai...

Roma