Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2007   |   Septembrie   |   Numarul 391   |   Festivalul european de poezie Sibiu/Hermannstadt

Festivalul european de poezie Sibiu/Hermannstadt

3-6 octombrie 2007

Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Festivalul European de Poezie de la Sibiu/Hermannstadt reuneste poeti din numeroase tari europene, care se revendica, in buna masura, din traditia modernismului experimental sau a avangardismului; pentru cei invitati, limba nu reprezinta doar un mijloc de exprimare poetica, ci este substanta poetica in sine. Demersul festivalului nu urmareste, totusi, sa favorizeze o anumita orientare in poezie, cit mai ales sa acorde atentia cuvenita limbajului poetic poetic – atit de diferit de la tara la tara, de la individ la individ –, adica tocmai materiei prime a poeziei. Pe parcursul celor patru zile ale festivalului, lecturile publice si discutiile vor incerca, totusi, sa puna in lumina faptul ca, dincolo de diferentele specifice si de multitudinea idiomurilor scrise si vorbite, exista un spatiu mental comun poeziei europene; si, desigur, ca poezia europeana este constienta de sine, de traditiile comune, in ciuda tuturor oprelistilor ideologice si a separatiei politice care au divizat continentul vreme de cinci decenii.

Festivalul sta, pe buna dreptate, sub semnul operei de o viata a poetului german Oskar Pastior, care s-a nascut la Sibiu/ Hermannstadt si ar fi implinit, in aceasta luna, 80 de ani. Disparitia sa fizica, anul trecut, punea capat unei cariere literare de exceptie, incununata de cele mai rasunatoare succese. Creatia sa lirica, activitatea sustinuta de traducator, precum si stradaniile sale de reunire a creatorilor intr-o retea de dimensiuni europene ne dau dimensiunea spirituala a celui care a preferat sa schimbe turnul de fildes pe mult mai profitabila prietenie si solidaritate. Pentru cei care l-au cunoscut, mostenirea lui Oskar Pastior inseamna nu doar opera sa, ci si anumite consensualitati si afinitati poetice impartasite de toti, in egala masura. Acest lucru ne-a inspirat sa propunem organizarea festivalului la Sibiu, in capitala culturala europeana a acestui an, alaturi de Luxemburg.

Oskar Pastior s-a nascut la 20 octombrie 1927 la Sibiu/ Hermannstadt, unde a crescut intr-o familie relativ instarita, avind acces la cele mai bune scoli din oras. Tot de aici avea sa fie deportat in ianuarie 1945 la Donbas (Ucraina). in decembrie 1945, dupa ce revenise acasa, s-a angajat mai intii pe santier si apoi intr-un atelier de confectii lemnoase, ca muncitor necalificat, pentru ca in cele din urma sa-si dea bacalaureatul, sa studieze germanistica la Bucuresti, iar in continuare, in anii ’50, sa lucreze la emisiunile in limba germana ale Radiodifuziunii Romane. Avea sa emigreze, pina la urma, in 1969. in Romania i-au aparut doua volume de poezie: Offne Worte (Cuvinte sincere, 1964) si Gedichte (Poezii, 1966). in Germania a publicat, incepind din 1969, peste 30 de volume de poezie. Din 2003 s-a initiat editarea unei editii complete a operelor sale in zece volume, din care au fost tiparite deja trei. Oskar Pastior a fost distins cu toate premiile prestigioase care se pot oferi in Germania pentru o creatie poetica de valoare exceptionala; iar prin acordarea Premiului Büchner in 2006, el si-a inscris numele definitiv in galeria celor mai de seama reprezentanti ai liricii germane.

Importanta in acest context este, desigur, si activitatea lui Oskar Pastior ca mediator intre culturile romana si germana. Din literatura romana a tradus, printre altele, poezii de Tudor Arghezi (3 volume), Stefan Banulescu, Lucian Blaga (2 volume), George Cosbuc, Radu Dumitru, Mihai Eminescu, Panait Istrati, Gellu Naum (intreaga opera poetica), Tudor Opris, Marin Sorescu (4 volume), Petre Stoica, Tristan Tzara si Urmuz. Pe linga aceste volume, a mai semnat multe alte traduceri din autori romani in reviste si antologii. Meritele lui Oskar Pastior ca „ambasador“ (onorific si, desigur, din proprie initiativa) al literaturii romane in spatiul germanofon nu pot fi reliefate indeajuns, ele fiind dublate de cele ale poetului de exceptie, care a stiut sa confere traducerilor sale acel rafinament estetic, care convinge publicul strain si risipeste orice rezerva fata de nivelul presupus pretentios al poeziei. Astfel, el a impus traducatorilor mai tineri un standard peste care se poate trece cu greu.

Gratie eforturilor, tenacitatii si inspiratiei lui Oskar Pastior, literatura romana a beneficiat in deceniile din urma de o receptare mult mai intensa in Germania, creind astfel premisele pentru un schimb cultural mult mai fructuos si pe viitor. Orasul Sibiu/Hermannstadt are, prin urmare, toate motivele sa aduca un omagiu, prin acest festival, memoriei lui Oskar Pastior.
Initiativa festivalului apartine Literaturhaus Berlin si directorului acesteia, Ernest Wichner, iar la organizarea lui isi dau concursul dr. Nina Hartl de la Berliner Künstlerprogramm DAAD si Corina Bernic de la Institutul Cultural Roman.
n Partenerii locali din Sibiu/Hermannstadt:
Centrul de cultura si dialog „Friedrich Teutsch“ al Bisericii Evanghelice A.B. din Romania; in spatiile centrului Teutsch, de altfel, se vor desfasura si majoritatea lecturilor (Str. Mitropoliei nr. 30, 550179 Sibiu);
Centrul Cultural German Sibiu (Str. G-ral Magheru nr. 4, 550185 Sibiu).

n Cu sprijinul: Robert Bosch Stiftung, Stuttgart; Pro Helvetia; Asociatia „Sibiu Capitala Europeana a Culturii 2007“.

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
uite,
io ma opun (autoarei)!
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire