OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Joi 19 iulie la Centrul International de Arta Contemporana (CIAC) „s-a dat drumu’ la informatie“. S-au prezentat doua manifestari de amploare care se afla in plina desfasurare in Slovenia si una in Ungaria. Este vorba de 2000 + si Manifesta 3 care au loc la Ljubljana si After the Wall la Budapesta.
Primele doua au fost prezentate prin proiectarea filmarilor pe care Lia si Dan Perjovschi le-au facut la Ljubljana si prin comentarea de catre acestia a celor mai importante lucrari prezentate acolo.

Manifesta 3 este o bienala europeana de arta contemporana (vezi Observatorul cultural nr. 18). Editia din anul acesta este subintitulata Bordeline syndrome and the Energy of Defence/ Sindromul liniei de granita si Energiile de Aparare. Asadar lait-motivul a fost granita – unde se trage linia Europei si spaima de a nu ramine pe dinafara. La aceasta editie expun 59 de artisti si grupuri de artisti, dar „o astfel de expozitie atrage toti profesionistii de pe planeta“, ceea ce se poate spune si despre celelalte doua manifestari. Bugetul a fost de aproximativ 400.000 $, in comparatie albumul domnului Costea a costat citeva milioane de $.
2000 + Arteast Collection, cealalta expozitie din Ljubljana este subintitulata Arta Estului Europei in dialog cu Vestul din anii ’60 pina in prezent. 2000 + a fost organizata ca o alternativa la Manifesta 3 si cu ocazia obtinerii unei noi cladiri de catre Muzeul de Arta Moderna din Ljubljana. Organizatorii s-au folosit foarte inteligent de prilejul Manifestei 3, un eveniment foarte mediatizat si care a atras foarte multa lume, pentru a-si prezenta colectia in crestere de vechi si noi achizitii de arta din Vest si mai ales din Estul necunoscut. Printre consultantii amatoarei Zdenka Badovinac a fost Harald Szeemann curator al Bienalelor de la Venetia din 1999 si 2001. Expun 85 de artisti.

Ambele expozitii vor fi deschise pina la 24 septembrie 2000.
Manifestarea de la Budapesta. After the Wall, subintitulata Arta si Cultura in Europa postcomunista, a fost organizata de Modema Museet din Stockhold pentru a marca 10 ani de la caderea Berlinului si a fost preluata de Muzeul Ludwig din Budapesta (intre 15 iunie-15 septembrie 2000) de unde va calatori la Berlin si New York. Expozitia este impartita in patru sectiuni: 1. „Social sculpture“ prezinta lucrari ce trateaza tema identitatii nationale, minoritati, consumerism, saracie, religie, alienare; 2. „re-evaluation of the past“ investigheaza traditiile artistice, ideologice si nationale in care artistii au crescut; 3. „questioning artistic subjectivity“ naratii personale, auto-reprezentare; 4. „gender landscapes“ identifica stereotipurile sexuale din regiune.

Au participat 140 de artisti din 22 de tari postcomuniste.
Actiunea de la CIAC a fost printre altele o pledoarie de a vizita aceste expozitii aflate la mai mica distanta decit de obicei, adica „2,5 milioane pina la Ljubljana si 1,5 milioane pina la Budapesta – astea fiind tarifele de tren (care cu putina dibacie pot fi chiar mai mici) – la care se adauga tarifele de cazare la Youth Hostel aprox. 10-12 DM/noapte. Lia si Dan Perjovschi au accentuat pe ideea vizitarii acestor expozitii prin prisma raportarii la ideile prezentate. Intr-adevar aceste orase aflate relativ la doi pasi de noi prezinta multe idei inspiratoare atit ca expresie artistica dar si ca organizare si politici culturale. S-a remarcat de asemenea ca istoria artelor din Europa de Est a fost mult timp ignorata in favoarea celei din Vest si aceste expozitii sint o buna ocazie de a echilibra aceasta situatie.
Partea a doua a actiunii de la CIAC a constituit-o o discutie inspirata de seminarul international Policies for Culture desfasurat la Sinaia in 6-8 iulie 2000 si organizat de Ecume-Ecumest (Corina Suteu) European Foundation si East-West Parlamentary Project cu sprijinul Open Society Foundation. Iata citeva idei preluate din text-book-ul seminarului alcatuit pe baza rapoartelor Ministerului Culturii si a expertilor UE despre situatia actuala a culturii din Romania:

„Ce sint politicile culturale?
- reguli, masuri, mijloace pentru atingerea scopurilor de dezvoltare culturala
- obiective, strategii, prioritati, structuri, proceduri - regulamente si legi
- (legile sint un instrument nu un scop)
Cine le face?
- colaborare, parteneriat intre reprezentantii societatii civile (actori independenti si ONG-uri), Guvern si Parlament


Ministerul Culturii

- nu creeaza cultura ci o administreaza z genereaza resurse, sustine si protejeaza - pastreaza legatura cu societatea civila (board-uri colorate) - trebuie sa aiba o activitate transparenta (rapoarte anuale publice)
Identitate culturala romaneasca
- cultura de sinteza, supusa influentelor contradictorii dintre Orient si Occident z cultura puternic marcata de complexul de inferioritate, de un anume „barbarism“ reflectat in vesnica prezenta a culturii populare


Politici culturale

- pe scurt si cit mai direct: prioritati z armonizarea politicilor si strategiilor culturale autohtone cu cele ale tarilor membre UE z cresterea rolului societatii civile si a actorilor individuali z cultura este o investitie si nu o cheltuiala [...]“.
Discutia a pornit de la aceste idei si de la faptul ca UE preseaza guvernul si parlamentul Romaniei sa prezinte o politica culturala-politica ce va fi obiectul unei dezbateri nationale in septembrie. S-a vorbit despre lipsa de coerenta a culturii romane, de lipsa intelegerii parteneriatului, despre anemia cauzata de faptul ca nimeni nu-si precizeaza pozitia“ si ca „nu stim ce vrem si unde ne plasam“, despre sfirsitul lamentarii si ce trebuie facut pentru a avea un Muzeu de Arta Contemporana, galerii de profil, un studio video, o bienala, lucruri pe care tarile din jur le au de multi ani. De asemenea s-a vorbit despre cum se pot obtine fonduri si cum se poate profita de fondurile care sint puse la dispozitie, multe pierzindu-se din lipsa de initiative. Ministerul Culturii are in desfasurare un concurs de proiecte culturale care se va inchide la 10 august.
Mai multe informatii despre aceste lucruri si despre arta contemporana in general puteti obtine de la sediul CIAC (str. Selari nr. 9-11.