OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

„Niciodată nu scriu romane cu cheie“

După o scurtă prezentare a Gabrielei Adameşteanu, realizată de Carmen Muşat, care sublinia atenţia prozatoarei atît la limbajul de zi cu zi al oamenilor, cît şi la nuanţele mecanismelor sufleteşti ale acestora, publicul prezent la „Formula 3“ a avut ocazia să asculte, în premieră, fragmente din noul volum de proză al Gabrielei Adameşteanu, Provizorat, în lectura foarte dinamică a actorilor Alexandra Fasolă şi Alin State. La întrebarea dacă acest ultim roman poate suporta o lectură cu cheie, Gabriela Adameşteanu a explicat că niciodată nu scrie romane cu cheie şi că, în această carte, mai mult decît în altele, există mai multe lucruri imaginate. Există, evident, şi o parte îndatorată documentării istorice, în special cărţilor lui Marius Oprea sau ale Laviniei Betea. În plus, varianta finală a cărţii datorează foarte mult şi prietenilor Gabrielei Adameşteanu, care au citit-o în diferite faze. Legat de întrebarea care se pune inevitabil la o nouă apariţie a unui scriitor – cît de mare este ponderea elementului autobiografic –, Gabriela Adameşteanu accentuează faptul că identificarea unor aspecte personale cu episoade dintr-o carte este total nepotrivită: „După Drumul egal al fiecărei zile, am văzut în comentarii foarte des scris: roman autobiografic, şi asta mă enerva întotdeauna şi am încercat de fiecare dată să explic că tatăl meu n-a fost arestat, părinţii mei n-au divorţat, eu nu am încercat să-mi seduc profesorul de la facultate şi nici nu m-am măritat cu el“. În ceea ce priveşte acest ultim roman, Provizorat, prozatoare crede şi speră că nu va mai fi aceeaşi situaţie, pentru că distanţarea faţă de personaje este mult mai vizibilă.

„Nu mi-ar plăcea să devin un poet-vedetă“

Cea mai animată discuţie a serii s-a purtat în jurul situaţiei literaturii române din prezent, a cărei vizibilitate este extrem de scăzută şi care suferă de o promovare slabă. Lui Muşina nu i se pare normal să apară cronici şi studii, în revistele româneşti, doar despre literatură străină, considerînd că proporţia e net în defavoarea literaturii române, şi asta duce, inevitabil, şi la o vînzare scăzută de cărţi. Carmen Muşat subliniază că nu numai publicarea scăzută este problema, ci şi promovarea foarte slabă a literaturii române, pe fundalul sferei publice româneşti acaparate de politic.

E nevoie de sesiuni de lecturi (şi de proză, şi de poezie) ţinute în licee, facultăţi etc., dar lecturi dedicate, de fiecare dată, unui singur scriitor, pentru a se depăşi prejudecata că scriitorul este o entitate abstractă. Profesorii însă, cu puţine excepţii, consideră Muşina, cînd ei înşişi sînt poeţi sau scriitori, nu organizează astfel de întîlniri.

„Plăcerea puterii“

Alexandru Solomon a invitat publicul prezent în sala din Casa de cultură a studenţilor la o dezbatere despre îmbogăţiţii din societatea românească de după 1989 şi despre cît de bine reflectă aceştia evoluţia problematică a capitalismului românesc. Documentarul Kapitalism – reţeta noastră secretă a avut premiera pe 23 aprilie şi are în centru o serie de îmbogăţiţi după ’89, aleşi din generaţii diferite şi avînd tipologii diferite, precum Dinu Patriciu, Dan Diaconescu, Gigi Becali, Dan Voiculescu. Din cele 70 de ore de filmare, cîte au fost iniţial, a rămas o oră şi 20 de minute, iar varianta DVD va avea în plus mai mult de o oră de material.

Vorbind despre atitudinea celor urmăriţi în documentar, regizorul identifică cinismul ca fiind una dintre laturile lor comune, „şi asta ţine de o copilărie a capitalismului, e greu de imaginat că aş fi putut să fac tipul ăsta de film în Franţa sau în Statele Unite, discursul ar fi fost foarte scorţos şi corporatist“. La noi însă, aceşti relativ proaspăt îmbogăţiţi nu sînt conştienţi de ceea ce spun şi nici nu s-au simţit vulnerabili, cei care probabil s-au simţit aşa au refuzat să apară în film. Magnaţii filmaţi de Alexandru Solomon nu se îndepărtează nici ei de tiparul oamenilor care cîştigă atît de mulţi bani: indiferent de averea acumulată pînă în prezent, se gîndesc să obţină alţi bani. Unii dintre aceşti îmbogăţiţi au spus că e plăcerea jocului, dar Alexandru Solomon crede că e vorba, mai degrabă, de plăcerea puterii.

Reacţia publicului larg, la vizionarea acestui documentar, este, în primul rînd, să rîdă, însă, în final, rămîne cu un gust amar. Copos, George Pădure şi Ioan Niculae, prezenţi la premiera filmului în Bucureşti, au ieşit supăraţi din sală, iar Alexandru Solomon consideră că acest lucru s-a întîmplat în primul rînd din pricina reacţiei publicului. O sală de sute de oameni, care rîdeau în hohote şi comentau, şi care au schimbat total percepţia asupra filmului, sugerează regizorul.

O nouă ediţie a „Serilor Observator cultural“ îşi aşteaptă publicul pe 10 iunie, în aceeaşi sală a Casei de cultură a studenţilor.