OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Prima ediţie a Forumului, care a avut loc în toamna lui 1992, a reunit un mic număr de invitaţi, aproximativ 100 (foarte puţini, în comparaţie cu cei aproape 2.000 de astăzi), majoritatea polonezi. Cu timpul, evenimentul s-a dezvoltat, dimensiunea internaţională şi pluralitatea domeniilor reprezentate devenind deja un bun cîştigat în anii 2000. Distincţiile propuse de Forum – dintre care cea mai cunoscută este, poate, aceea de „The Man of Central and Eastern Europe“ – au fost acordate unor personalităţi care şi-au lăsat amprenta asupra evoluţiei contemporane a regiunii şi, prin ricoşeu sau direct, a întregii Europe, printre aceste personalităţi numărîndu-se preşedinţi, prim-miniştri, în funcţiune sau foşti (Mikuláˇs Dzurinda, Valdas Adamkus, Lech Wa/l¸esa, Iulia Timoşenko, Václav Havel).

 

Prestigiul căpătat de-a lungul anilor poate fi lesne remarcat printr-o trecere în revistă a articolelor elogioase din presa internaţională (central- şi est-europeană, dar nu numai), precum şi prin importanţa numelor celor invitaţi. În urmă cu doi ani, la ediţia din 2006, printre aceştia s-au numărat: Valdas Adamkus (preşedinte al Lituaniei), Alexsander Kwa´sniewski (fost preşedinte al Poloniei), Viktor Iuşcenko (preşedinte al Ucrainei), Jerzy Buzek (fost prim-ministru al Poloniei), Mikuláˇs Dzurinda (fost prim-ministru al Slovaciei), precum şi numeroşi alţi lideri şi factori de decizie din economie, industrie, diplomaţie. În cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, Leopold Unger (jurnalist la Le Soir, Belgia) remarca faptul că punctul forte şi scopul Forumului de la Krynica rezidă, de fapt, în „discuţia liberă“. Premisa de la care se pleacă este, probabil, aceea că, dacă se adună laolaltă personalităţile cu putere de decizie (politicieni), elitele economice (reprezentanţi ai marilor corporaţii, ai băncilor etc.) şi, în acelaşi timp, o serie de personalităţi culturale (scriitori, regizori etc.), există toate şansele ca din discuţii şi dezbateri să reiasă idei fructuoase şi demne de pus în practică, pe termen scurt ori lung. Cu alte cuvinte, Krynica oferă un prilej foarte bun pentru ca ceea ce numim elitele unei societăţi (tot mai globalizate, cu ramuri din ce în ce mai interdependente) să vină în contact unele cu celelalte şi să contribuie la o schimbare, la o îmbunătăţire a stării de fapt. Krynica, localitate montană cu aproximativ 11.000 de locuitori (cam cît Buşteni), se transformă astfel, vreme de trei zile, într-un loc în care schimbarea (într-un sens foarte larg al termenului) vine de sus în jos, un loc în care se fac politici sau se discută despre politici, în care se trag concluzii şi se afirmă/confirmă realităţi. Alexsander Kwa´sniewski afirma: „Se poate spune deja că Forumul de la Krynica a devenit o instituţie bine înrădăcinată, recunoscută, cu un rol în Europa Centrală şi de Est şi, într-un sens mai larg, în Europa. [...] Sînt convins că astfel de întîlniri pot fi comparate cu o sămînţă plantată în pămînt, care, în timp, îşi arată roadele. Cred că aceste roade vor fi reprezentate de o mai bună comunicare şi înţelegere, de nişte posibilităţi tot mai mari de cooperare, de numeroase noi iniţiative comune şi de acţiuni specifice, la diverse niveluri şi pe diferite planuri“.

 

Ca şi la ediţiile din anii precedenţi, şi anul acesta programul Forumului cuprinde un număr important de grupuri tematice („Business and Management“, „Fuels and Energy“, „European Union and Neighbours“, „International Affairs and Security“, „Macroeconomics“, „New Economy“, „Regions“, „Society“, „State and Reforms“) şi peste 100 de paneluri de discuţie, incluse în cadrul acestor grupuri tematice. Subiectele abordate variază de la problemele privind extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest şi Turcia la situaţia actuală a statelor din Europa Centrală şi de Est, deja membre ale Uniunii, de la relaţiile Uniunii Europene cu Rusia ori cu ţările din zona Caucazului şi perspectivele transatlantice ale Ucrainei şi ale Georgiei la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în Rusia de astăzi, de la antiamericanismul european la transformarea economiilor din Europa Centrală şi de Est, de la paneluri dedicate personalităţilor decedate de curînd – Alexandr Soljeniţîn şi Bronislaw Geremek – la paneluri dedicate energiilor alternative. Dată fiind varietatea temelor propuse spre dezbatere, se poate spune, fără teama de a greşi, că Forumul Economic de la Krynica este, probabil, cel mai important eveniment de acest gen din Europa Centrală şi de Est. Comparaţia cu Davos pune în evidenţă amploarea manifestării; deşi de la Krynica lipsesc Bono (prezent la Davos în 2008) şi protestele antiglobalizare, dimensiunea strict culturală este mult mai prezentă aici decît la Forumul Economic care are loc în Elveţia.

 

Rămîne de văzut care vor fi urmările Forumului din acest an (la care, printre alţii, şi-a anunţat prezenţa, în calitate de preşedinte-fondator al organizaţiei ecologiste neguvernamentale „Green Cross International“, fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov). Probabil, cele mai multe nu vor fi vizibile cu ochiul liber, întrucît vor consta în dezvoltarea unor relaţii, a unui networking concretizat în idei şi proiecte, care nu se vor afirma imediat, ci, eventual, pe termen mediu sau lung.