OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

De saptesprezece ani, statiunea Krynica, din Polonia, a devenit simbolul aspiratiilor Poloniei de a fi recunoscuta drept o forta regionala de prim rang in cadrul Uniunii Europene. Considerat de mass-media si de participantii la editiile anterioare „un Davos al estului“, Forumul Economic de la Krynica aspira la statutul de cel mai important loc de intilnire a elitelor economice, politice si culturale din Centrul si Estul Europei, carora li s-au alaturat, in ultimii ani, invitati de marca din Occident. De-a lungul anilor, Forumul Economic si-a consolidat imaginea de spatiu propice cooperarii economice si politice, in cadrul caruia sint dezbatute teme de maxima actualitate, fara a ocoli subiectele fierbinti.

Organizat de Institutul pentru Studii Est Europene din Varsovia, Forumul Economic – ajuns anul acesta la cea de-a XVII-a editie – ofera, in primul rind, sansa unui dialog intre reprezentanti ai unor spatii culturale diferite, membre mai vechi sau mai recente ale Uniunii Europene. La Krynica vin insa si jurnalisti, politicieni, oameni de afaceri sau scriitori din state care, desi nu fac parte din Uniunea Europeana (precum Rusia, Ucraina sau Moldova), apartin, din punct de vedere geografic, spatiului european. Nu voi relua aici informatiile furnizate de Ruxandra Ana in articolul publicat in numarul 129 (386) din Observator cultural. Daca, in primii ani de la infiintarea sa, Forumul Economic era preponderent un prilej de intilnire a politicienilor si oamenilor de afaceri, la ultimele editii ale Forumului dezbaterile culturale au dobindit o pondere din ce in ce mai mare. Anul acesta, capul de afis al evenimentelor culturale il tin Vaclav Havel si Victor Erofeev, carora li se alatura scriitorii publicati de Editura Czarne (Andrzej Stasiuk, Taras Prochasko, Simona Popescu, Gyorgi Dragoman), Andras Forgach, Gabriela Adamesteanu, dar si muzicieni, artisti plastici, istorici si jurnalisti.

Nu va lipsi o masa rotunda despre Charta 77 si un film documentar, The Plastic People of the Universe, consacrat muzicienilor reuniti in grupul omonim, considerati in anii ’70 si ’80 simboluri ale rezistentei anticomuniste din Cehoslovacia, si nici expozitii si concerte. Vaclav Havel va fi prezent si la masa rotunda moderata de fostul presedinte al Poloniei, Alexander Kwasniewski, la care vor lua parte si Jean Dominique-Giuliani (Franta), Presedintele Fundatiei „Robert Schuman“ si Jorge Samapaio, reprezentantul Portugaliei la ONU.
O alta dezbatere interesanta se anunta a fi si „Democracy without God“, care ii are ca invitati pe George Weigel (SUA), teolog catolic, autor al unei biografii a Papei Ioan Paul al II-lea, intitulata Witness to Hope: The Life of John Paul II, si pe Marcello Pera (Italia), profesor de filozofie la Universitatea din Pisa.

Gabriela Adamesteanu va raspunde, impreuna cu jurnalistii Marta Simeckova (Slovacia), Piotr Gorecki (Polonia), Taras Voznyak (Ucraina) si Tomas Vrba (Cehia) la intrebarea „How Far How Close? The Culture of the Central and East European Countries“.
Si, pentru ca la editia precedenta a Forumului Economic am participat la o masa rotunda centrata pe „dilemele identitatii central-europene“, organizata de Institutul Cultural International din Cracovia, pentru actuala editie, organizatorii mi-au sugerat sa propun o tema si un numar de invitati; asa se face ca revista Observator cultural figureaza printre partenerii media ai evenimentului. Tema pe care am propus-o (acceptata de organizatori) a fost „Politics of Memory in Post-Communist Era“, iar cei chemati sa o dezbata sint doi scriitori – Victor Erofeev (Rusia) si Andras Forgach (Ungaria), doi istorici – Janusz Kurtyka (Polonia), director al Institutului National al Memoriei (echivalent polonez al CNSAS-ului autohton), Oldrich Tuma (Cehia), directorul Institutului pentru Istorie Contemporana si Hanna Labrenz-Weiss, comisar federal pentru arhivele Serviciului Securitatii Statului din fosta RDG, referent stiintific la Institutul Gauck. Mai multe detalii despre fiecare dintre participanti abia dupa incheierea Forumului.

Daca anul trecut participarea romaneasca a fost aproape nesemnificativa, pentru editia de acum au confirmat prezenta un numar mare de politicieni, jurnalisti, scriitori, economisti si oameni de afaceri din Romania. Cum tematica abordata este foarte diversa, atingind, de cele mai multe ori, puncte de maxim interes pentru evolutia si cooperarea intereuropeana, iar prezenta „la virf“ a reprezentantilor clasei politice si a intelectualilor din celelalte tari europene este deja o certitudine, participarea romaneasca la Forumul de la Krynica devine o necesitate.