OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Inventar. Competitie. Sport de echipa. Joc de strategie si de hazard. Industrie. Spectacol. Carnaval. Dambla. Afacere. Arta. Sportul-rege. Idoli. Eroi. Vedete. Suporteri. Microbisti. Galerii. Neotribalism. Pronosticuri. Vulgaritate. Popularitate. Afectivitate. Participare. Emotie impartasita, mergind pina la delir colectiv. Reprezentativitate locala. Fanion si proiectie identitara. Mondializare. Europenitate. National si universal. Pregatire psiho-fizica. Fantezie si angajament. Tehnica, forta, strategie si tactica. Etica: fair-play. Inteligenta corpului. „Unde nu-i cap, vai de picioare“. Si, de ce nu, metafora culturala a timpului nostru, o metafora a jocului social, politic, artistic.

Fotbal comparat. „In secolul trecut, l-am avut pe Eminescu. Acum il avem pe Hagi“, spunea un telespectator roman. Dar citi intelectuali fini, atinsi de microbul fotbalului, nu fac oare, in scris, comparatii intre scriitori/ artisti si fotbalisti sau diversele posturi pe care acestia joaca... Un meci de fotbal intre echipe din zone diferite (blocuri, strazi, cartiere, orase, provincii, tari, continente) functioneaza ca revelator al marcilor psiho-culturale „specific locale“. Nu trebuie sa fii specialist in fotbal comparat ca sa citesti particularitatile fotbalului brazilian vs. cele ale fotbalului saxon, estetica baroca a driblingului si a fentei vs. pragmatica protestanta, utilitarista a jocului la rezultat, bazat pe forta si angajament...

Fotbalul si violenta. Mondializarea fotbalului e, fireste, inseparabila de globalizarea economica, de politica mondiala etc. Adevarata legitimare a echipelor de fotbal o dau intilnirile si competitiile internationale. Este interesant faptul ca, desi s-a incercat, prin tot felul de imixtiuni, anexarea fotbalului la remorca politica a diferitelor regimuri totalitare, de la nazism la comunism, desi extremismul, xenofobia isi pun uneori, din pacate, amprenta pe manifestarile spectatorilor/galeriilor, toate aceste “devieri