Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Iunie   |   Numarul 16   |   GAMES. e-pirats

GAMES. e-pirats

Autor: Catalin MIHAILA | Categoria: Rubrici | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Pirateria este un termen investit de curind cu noi valente semantice. Eroului romantic cu picior de lemn, cirlig la capatul bratului si acoperitoare la ochiul scurs i se substituie din ce in ce mai mult contemporani care eludeaza legile copyright-ului si ale proprietatii intelectuale in scopuri mai mult sau mai putin lucrative. Desi membrii organizatiilor care se ocupa de combaterea fenomenului au incercat inlocuirea termenului piraterie cu altele mai putin simpatice (hotie, furt), termenul conotat oarecum pozitiv s-a impus.

In anii ’80, cind jocurile pentru calculatoare Sinclair Spectrum se stocau pe benzi de casetofon si piata de software era in fasa, copierea de programe nu era considerata un delict decit mai degraba intr-un registru moral. Companiile producatoare nu aveau mari ambitii financiare, faptele decurgind sub deviza pionieratului. La inceputul anilor ’90, o data cu inceputul erei PC, lucrurile s-au schimbat. Piata jocurilor a inregistrat cresteri substantiale si constante si, in paralel, a luat amploare fenomenul pirateriei. La inceput, cind jocurile incapeau pe citeva dischete, lucrurile erau simple: nu trebuia decit sa faci o copie si de acelasi joc se puteau bucura prietenii si/sau eventualii clienti. Au aparut apoi rudimentare si ineficiente protectii. Utilizatorul trebuia sa introduca un cod aflat in manualul de utilizare a produsului pentru a putea rula programul. Se inventase insa xeroxul si comercializarea copiilor pirat a continuat nestingherita. Complicarea schemelor de protectie a dus la crearea de programe care sar pur si simplu peste rutina de securitate. In mod sistematic craker-ii au gasit antidoturi la din ce in ce mai complexele moduri de protectie ale companiilor producatoare.

De cele mai multe ori „spargerea“ unui joc nu este facuta in scopuri financiare ci doar pentru ca respectiva persoana, craker-ul, sa-si demonstreze siesi si altora abilitatile in materie de programare. Foloasele materiale revin retelelor de distributie si de comercializare a copiilor pirat.
O data cu aparitia primelor jocuri inscriptionate pe CD-ROM-uri problema parea a se fi rezolvat de la sine. Echipamentele de inscriptionare avind un pret foarte mare, distribuirea de copii pirat a slabit in amploare. Nu pentru mult timp insa… Evolutia rapida a tehnologiei corelata cu scaderea constanta a preturilor echipamentelor hardware a dus la resuscitarea pietei negre de software. Despre noua era a pirateriei inaugurata de aparitia Internetului vom vorbi insa in numarul viitor.
(va urma)

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire