OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Răspunsul este NU. Deocamdată, cu toate avertismentele analiştilor economici, criza nu pare să fi ajuns pînă la Romexpo, unde săptămîna trecută s-a desfăşurat a XV-a ediţie a Tîrgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură. Organizatorii au calculat şi au ajuns la concluzia că numărul vizitatorilor a depăşit 100.000 – o cifră-record, neaşteptată pentru aceste vremuri ameninţate de criză, cînd eşti obligat să-ţi restrîngi cheltuielile. Dar, vorba ceea, cărţile pot fi leacul pentru depresiile financiare.

 

În zilele în care am fost la Gaudeamus, mă simţeam ca într-un autobuz aglomerat: parcurgeai standurile cu paşi mărunţi, aşteptînd să se mai elibereze cîte o mică porţiune unde să pui piciorul (nu mai vorbim de locurile de parcare, de multă vreme insuficiente în zona Romexpo). Se cumpăra cam la fiecare stand, aşa că imaginea obişnuită a celor care părăseau tîrgul era aceea a unor persoane care cărau pungi pline cu cărţi. Cea mai rîvnită carte a tîrgului a fost declarată (de public şi de organizatori) Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu, apărută la Editura Paralela 45. Volumul s-a găsit doar două zile şi jumătate (miercuri, la deschidere, joi, pînă la lansare, şi duminică – doar cîteva exemplare aduse special pentru o sesiune de autografe amînată de joi). Îi iertăm pe cei de la Paralela 45, care au mai primit Premiul de Excelenţă şi Marele Premiu, că n-au avut în toate zilele Istoria… lui Manolescu.

 

Probabil că nici ei nu s-au aşteptat la o asemenea cerere (3.000 de exemplare vîndute, dar, probabil, n-ar fi fost suficiente nici 10.000 de exemplare). Să spunem că organizatorul, Radio România, a oferit Editurii Paralela 45, împreună cu cele două premii acordate, suma de 3.500 de euro, prin care se va realiza un compendiu, într-o limbă de circulaţie internaţională, a Istoriei critice a literaturii române. Pentru că nu putem face o relatare exhaustivă a tuturor evenimentelor, iată, într-o descriere asemănătoare unui tren de noapte, care trece în viteză prin faţa noastră, ce s-ar mai putea consemna: s-a încheiat seria de Opere Complete consacrată scriitorului Bujor Nedelcovici, de la Editura All, volumul VII prilejuind şi organizarea unei dezbateri intitulate „Scriitorul, cenzura şi Securitatea“; Editura Leda, aparţinînd Grupului Editorial Corint, publică un proiect editorial internaţional, lansat simultan de 40 de edituri din întreaga lume, în care mari scriitori ai lumii repovestesc miturile – nu li se cere rigoare, pot inventa personaje, noi situaţii: de exemplu, Margaret Atwood a brodat pe marginea mitului Ulise – ce a ieşit, cu numele de Penepoliada, s-a putut cumpăra la tîrg; la o lansare în „Raftul Denisei“, Florin Iaru a criticat prezentările bombastice care se pun pe coperta a IV-a a traducerilor – „cea mai vîndută carte, cele mai multe traduceri, cei mai mulţi cititori, autor de top“ – şi, apoi, a vorbit entuziast despre volumul de la Humanitas, Mauricio sau alegerile locale de Eduardo Mendoza, zicînd că scenele politice l-au captivat la fel de mult ca şi scenele de dragoste;

 

Cristian Tudor Popescu, rugat de Denisa Comănescu să prezinte Sorgul roşu de Mo Yan, a zis că n-a dormit trei nopţi pînă cînd n-a terminat cartea acestui chinez fabulos; la Polirom s-au lansat două dicţionare: Dicţionarul comunismului, coordonat de Stéphane Curtois, şi Dicţionar de cultură generală, coordonat de Frederic Laupies; de la Polirom, vor stîrni vîlvă Memoriile lui Valeriu Anania, care ne strecoară în spatele uşilor ferecate ale ierarhiei ortodoxe; la dezbaterea „Cum se mai simte literatura română?“, Paul Cernat şi Daniel Cristea-Enache au stat alături, despărţiţi doar de Alexandru Matei, făcut sandviş, şi au comentat calm (poate prea calm!) apariţiile editoriale recente din literatura română, ignorînd viguroasa polemică purtată de cei doi în Observator cultural, România literară şi Idei în dialog; la Editura Curtea Veche continuă seria „Andrei Codrescu“, prin volumul Gaura din steag. Povestea unei reveniri şi a unei revoluţii; a fost inaugurată şi o serie „Paul Goma“, cu Gherla-Lăteşti, Adameva şi Infarct, în plus a apărut un fantasy, Vincent nemuritorul, semnat Bogdan Suceavă; la Editura Trei, marile izbînzi erau deja obţinute mai devreme de tîrg: Bărbaţi care urăsc femeile. Millennium de Stieg Larsson, Sărutări de cinema de Eric Fottorino, O relaţie specială de Douglas Kennedy, Dezgolită de Lola Beccaria, aşa că am primit cu plăcere traducerea unei cărţi deja prezentată în Observator cultural – după Isus Hristos de Vassilis Alexakis; dintre cărţile autorilor români recent lansaţi de Polirom, a fost cerut cu insistenţă romanul Zilele regelui de Filip Florian, a avut căutare seria de „Opere“ inaugurată de Gabriela Adameşteanu şi de Ştefan Agopian, seria de autor „Norman Manea“, dar lumea fost curioasă şi să vadă noile romane Maestro de Stelian Tănase, Mireasa cu şosete roşii de Adela Greceanu, precum şi Orchestra portocalie, povestiri de Veronica D. Niculescu, de la Cartea Românească; ne-a mai plăcut, de la Editura Art, cît de bine ne face educaţie vizuală Daniel Arasse, în volumul Nu vedeţi nimic, şi nu pe orice lucrare, ci luînd celebre exemple din pictura Renaşterii; la lansarea de la Humanitas, Scrisori către fiul meu de Gabriel Liiceanu, autorul a mărturisit că se simte mult mai liniştit după ce a publicat această carte; asupra multor vom reveni în paginile Observatorului cultural. Avem merinde pentru o iarnă întreagă!