Nr. 731 din 18.07.2014

On-line - actualitate
Civilizaţia fotbalului
Avanpremieră
Editorial
Actualitate
Informaţii
Spatiul public
Literatură
Istorie literară
Memorii
Memorialistică
Interviu
Arte
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2011   |   Martie   |   Numarul 567   |   Generaţia regăsită

Generaţia regăsită

Autor: Carmen MUŞAT | Categoria: Editorial | 2 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Generaţia regăsită
În pofida crizelor de tot felul din societatea noastră, literatura română traversează o perioadă fastă, comparabilă, ca efervescenţă şi dinamism, cu deceniile interbelice. Am asistat în cele două decenii ce s-au scurs de la prăbuşirea regimului comunist, la o schimbare lină de generaţii, ceea ce a făcut posibilă coexistenţa unor tendinţe şi formule narative şi poetice diferite.
 
După ce, în primul deceniu post-comunist, din motive ce ţin de o situaţie socială şi politică precară, intelectualul a devenit mai cunoscut decît scriitorul şi a dobîndit un prestigiu cultural infinit mai mare, deceniul 2000-2010 a înregistrat un reviriment al scriitorului şi, implicit, al ficţiunii. Simplificînd, se poate spune că spaţiul cultural actual este disputat de trei generaţii distincte: scriitorii care au debutat în intervalul ’60-’70 (neomoderniştii), cei ce s-au afirmat între ’80-’90 (postmoderniştii) şi autorii care au debutat după 2000 (şi, în special, după 2004, anul în care Editura Polirom a lansat colecţia „Ego. Proză“). Am vorbit despre generaţii diferite, dar trebuie spus că distincţiile generaţioniste nu sînt, neapărat, şi tipologice. De cele mai multe ori, tipologiile literare transcend limitele generaţioniste şi mi se pare că autori precum Gabriela Adameşteanu sau Radu Cosaşu au mult mai multe în comun cu Petru Cimpoeşu, Cristian Teodorescu, Răzvan Petrescu şi Radu Aldulescu, decît cu congenerii lor. Prezenţa unor scriitori atît de diferiţi ca experienţă de viaţă, ca orientare estetică şi ca stil pe aceeaşi scenă potenţează vitalitatea unei literaturi aflate în curs de canonizare.
 
În acest context, un fenomen remarcabil, dacă ne uităm la producţia editorială a ultimilor ani, imi pare a fi revirimentul autorilor optzecişti, care au regăsit gustul pentru literatură după o relativă tăcere, determinată de angajarea lor în proiecte instituţionale majore. Poeţi, prozatori, critici şi eseişti , optzeciştii au dat, în ultima vreme, cîteva dintre operele de referinţă ale literaturii contemporane, instituind teritorii artistice inedite. De la Mircea Cărtărescu la Bedros Horasangian şi Cristian Teodorescu, de la Ion Mureşan la Ioan Moldovan şi Marta Petreu, de la Alexandru Muşina la Adriana Babeţi şi Adriana Bittel, de la Constantin Stan la Ioan Groşan şi Stelian Tănase, de la Petru Cimpoeşu la Nichita Danilov şi Petre Barbu, de la Viorel Marineasa la Daniel Vighi, de la Alexandru Vlad la Horia Ursu şi Radu Ţuculescu, de la Virgil Podoabă la Al. Cistelecan şi Liviu Antonesei, de la Traian T. Coşovei la Bogdan Ghiu şi Ion Bogdan Lefter, de la Matei Vişniec la Liviu Georgescu şi Andrei Zanca, de la Ştefan Agopian la Octavian Soviany şi Liviu Ioan Stoiciu, de la Florin Iaru la Călin Vlasie şi de la Gheorghe Iova la Gheorghe Ene – fără să-i uităm pe Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Ioan Lăcustă, Ioan Flora, Mariana Marin şi Ion Stratan, dispăruţi prea timpuriu –, istoria literaturii române contemporane a înregistrat o decantare semnificativă a tendinţelor, a tipologiilor stilistice şi a valorilor. Deşi nu se mai poate vorbi despre un „grup“ compact, optzeciştii adoptînd formule artistice distincte, cărţile lor continuă să aibă „un aer de familie“, chiar şi atunci cînd diferenţele sînt evidente. Fascinaţi, la debut, de experiment, nonconformişti şi subversivi, erudiţi şi inteligenţi, scriitorii generaţiei ’80 au contribuit din plin, de-a lungul ultimilor douăzeci de ani, la instaurarea unui nou limbaj al formelor. După ce au exaltat contestarea şi revolta împotriva unei literaturi osificate, reprezentanţii acestei generaţii, pentru care biblioteca a funcţionat ani buni ca o lentilă prin care priveau lumea, au coborît în istorie. S-ar putea spune că literatura lor a devenit, în aceşti ultimi ani, o căutare a Istoriei, dar şi a istoriilor personale, o investigare pasionată a memoriei individuale şi a corporalităţii marcate de un îndelungat prizonierat într-un regim dictatorial.
 
Este oare posibil să vorbim despre o dimensiune metafizică a acestei literaturi scrise de autori care au început prin refuzul oricărei metafizici şi proclamarea primatului Textului? Cred că răspunsul este unul afirmativ. O metafizică paradoxală, care-l reîntoarce pe om cu faţa către istorie şi către destinul său muritor, ce transpare deopotrivă în poemele şi în proza scriitorilor acestei „generaţii regăsite“. După ce au asimilat experimentul şi au interiorizat revolta împotriva convenţiilor, prozatorii generaţiei ’80 restabilesc contactul cu lumea reală şi promovează un realism îmbibat de o sensibilitate ardentă. Cu fiecare volum nou apărut, optzeciştii confirmă că nu tema e aspectul cel mai important, ci capacitatea de a construi şi de a impune o nouă sensibilitate. Cu fiecare volum nou apărut, fie că e vorba de poezie sau de proză, scriitorii acestei generaţiei par să formuleze, iar şi iar, o întrebare obsedantă: „Ce valoare are literatura în afara Istoriei?“


Articole in legatura
A murit Traian T. Coşovei

Comentarii utilizatori

IluziiOnir - Sambata, 19 Martie 2011, 01:22

Perioada monarhiei este atat de inalta spiritual , incat orice comparatie este , din pacate , nepotrivita .

autori romanidada - Vineri, 25 Martie 2011, 02:42

sunt multe nume trecute in revista dar din pacate, ei au scris putine carti valoraose (inca nu exista nicio capodopera de nivel international)

 
 
 
 
Cele mai citite articole
Ca două flori în calea coasei
Ce se întîmplă în Orientul Mijlociu?
TANDEM. Alchimie sau De Vera Rerum Natura
Procesul Vişinescu la Bucureşti (II)
BIFURCAŢII. Prezumţia de vinovăţie
Cele mai comentate articole
TANDEM. Alchimie sau De Vera Rerum Natura
Ca două flori în calea coasei
Ce se întîmplă în Orientul Mijlociu?
BIFURCAŢII. Prezumţia de vinovăţie
Monumentul mizantropiei fotbalistice
Cele mai recente comentarii
@profesor
@ Maria R.
O prețioasă restituire...
@Gina Tonica
Sorin Marescu mataluta
 
Parteneri observator cultural
Animation Magazine Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural Modernism Reteaua literara Institutul Cultural Roman Gazduire
 
ONB filarmonica george enescu Radio Romania Muzical Artline Liternet Cartier Bookland
 
Phoenix Entertainment Teatrul de arta Radio France International Romania Arhiva Nationala de Filme Uniunea Artistilor Plastici Dana Art Gallery Teatrul de pe Lipscani
 
bookiseala.ro Godot Cafe-teatru Viva East Infocarte Comunitate foto Elite Art Gallery Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Fundatia Culturala Greaca Şcoala Micile Vedete Editura Litera Scrie despre tine Regizor Caut Piesa Muzeul Ţăranului Român Business Edu
 
Senso TV LicArt
Aletheea