Nr. 611 din 10.02.2012

Memoria locurilor
Biblioteca observator cultural
Editorial
Actualitate
In memoriam
Opinii
Document
Informaţii
Politic
Literatură
Eseu
Memorialistică
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2008   |   Mai   |   Numarul 422   |   Gheorghe Iliescu-Călineşti (1932-2002)

Gheorghe Iliescu-Călineşti (1932-2002)

Autor: Maria-Magdalena CRISAN | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text

După zece ani, prima expoziţie postumă Gheorghe Iliescu-Călineşti este un eveniment. A trecut un deceniu de cînd, în noul sediu al defunctului Bancorex, sculptorul Iliescu-Călineşti expunea ultimele sale lucrări, între care şi macheta Păsării în zbor, monument aflat acum în faţa aceleiaşi clădiri de pe Calea Victoriei. Aceasta a fost una dintre ultimele lucrări de artă monumentală realizate de artistul care, în anul 2002, ne-a părăsit. El a lăsat patrimoniului artistic românesc o operă solidă, consecventă unor idealuri în care sculptorul a crezut încă de la începuturi, legat fiind de rădăcinile naşterii sale, de tradiţia lumii din care venea. Gheorghe Iliescu-Călineşti a ales un drum pe care s-a întîlnit cu Brâncuşi, cu George Apostu, construindu-şi propria dimensiune spirituală, într-o expresie vizuală unică. Bibliografia „Călineşti“ este bogată, prezenţa numelui său în importante dicţionare internaţionale de artă, numeroasele premii obţinute, dar mai ales opera sa l-au impus ca fiind unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani din perioada postbelică.

În aceste zile, este deschisă la Galeria Veroniki Art prima expoziţie postumă de sculptură şi desene Gheorghe Iliescu-Călineşti, prilej de a revedea un număr important de lucrări într-o viziune ce ţine în primul rînd de laboratorul său de creaţie, o selecţie ce dezvoltă imaginea complexă a unei poetici legate, aşa cum am spus, de tradiţia acestor locuri, o sinteză prin care el pune în acord spiritualitatea unui spaţiu cu modernitatea timpului în care trăieşte.
 

Gheorghe Iliescu-Călineşti a fost artistul puternic ancorat în armonia naturii, a pămîntului în care s-a născut. Acum, cînd îi privim opera, ne dăm seama că el făcea parte din categoria celor ce gîndesc lucrurile în continuitatea lor, cred într-un destin al locului, al unui „dat“ pe care întotdeauna trebuie să-l ai în vedere. Lucrările lui ne aduc aminte că sîntem fiii naturii, prin ea aparţinem cosmosului, crezul obsedant al sculptorului fiind acela de „a lucra în spiritul naturii care eliberează artistul de tutela unor ideologii şi îl subordonează spiritului armonios al lumii“. Pentru sculptorul Călineşti acest lucru nu a rămas doar o deviză, ci a constituit esenţa operei sale.

Lemnul a fost materia preferată în care s-a exprimat, mijlocul prin care a ajuns să înţeleagă semnificaţiile arhetipale ale unor forme ce ne duc spre vîrsta de aur a omenirii, spre gestul sacru al cioplitului, ne ajută să înţelegem legătura profundă dintre acum şi un trecut din care cu toţii venim. În jurul acestui lucru s-a articulat întreaga operă a sculptorului Gheorghe Iliescu-Călineşti, iar formele-reper le-a descoperit în zona uneltelor, a elementelor funcţionale ce s-au transmis şi au urmat succesiunea generaţiilor, în care el a ştiut a citi sinteza prin care funcţionalul capătă virtuţi ce ţin de sfera esteticului. Putem vorbi acum despre această „construcţie“ a operei sale, dezvoltată în jurul ideii de continuitate, de lanţ neîntrerupt, ce ia forme diferite, concentrate în jurul expresiei umane, a elementelor vegetale şi a unui întreg repertoriu de forme venite din gospodăria ţărănească. Dar spunînd doar acest lucru am fi nedrepţi cu opera sculptorului, morfologia creaţiei sale fiind una profundă, departe de realismul mimetic. Gheorghe Iliescu-Călineşti este un artist ce a aparţinut şi a înţeles modernitatea în care a trăit, a fost conştient că datele particulare ale unei spiritualităţi pot comunica la nivelul semnificaţiilor simbolice, că mai important decît identitatea vizuală este raportul profund dintre materialitate şi volum, sinteza ce pune în acord expresivitatea plastică şi semnificaţiile adînci ale acestei opere. El a aplicat aceste principii cu consecvenţă, atingînd expresivităţi epurate, simboluri ce poartă semnele unei culturi ancestrale, aflate într-o comuniune firească cu universalitatea căreia îi aparţine. Acesta este reperul şi semnificaţia profundă a lucrărilor lui Iliescu-Călineşti, echilibrul extraordinar pe care opera lui îl aduce, aşezînd cu demnitate elementele unei culturi agrare în sfera valorilor plastice contemporane.
 

O lucrare semnată Călineşti impresionează întotdeauna prin armonia sa cu spaţiul în care este amplasată, prin vocaţia tehnică remarcabilă a sculptorului, prin sinteza formelor ce trimit spre imaginarul colectiv, prin densitatea şi energia interioară a acestora, prin tehnica sigură a cioplitului. Este un laborator complex, un parcurs lung, a cărui elaborare o descoperim astăzi în numărul impresionant de desene făcute de sculptor pe întregul parcurs al vieţii sale. Aici percepem mai direct natura emoţională a artistului, scriitura sa sigură şi puternică, ce vibrează formele în acorduri aproape muzicale, sub impulsul trăirilor venite din interior. Trebuie să vorbim şi în acest caz despre capacitatea artistului de a descifra esenţa, de a aşterne pe foaia albă, uneori doar printr-o simplă linie neîntreruptă, sinteza de neconfundat a viziunilor sale. Putem spune că tot ceea ce a imaginat Gheorghe Iliescu-Călineşti are dimensiunea portretului, conţine atributele şi semnificaţia spirituală a fiecărui lucru exprimat. El a fost unul dintre artiştii care au înţeles expresia monumentală a sculpturii, particularităţile fiecăreia dintre materialităţile folosite. A lucrat în piatră, bronz, marmură, dar lemnul a fost cel mai apropiat de personalitatea sa, de idealurile acestei creaţii, a fost materialul în care a descoperit soluţiile limbajului său.

Expoziţia de la Galeria Veroniki Art nu este o retrospectivă. Ea are datele unui atelier deschis ce ne ajută să înţelegem esenţa acestei opere, să descoperim exerciţiul continuu al artistului făcut atît pe foaia de hîrtie, dar mai ales în lemn, materialul pe care a ajuns să-l cunoască atît de bine. O selecţie importantă de sculpturi, de dimensiuni diferite, demonstrează că Gheorghe Iliescu-Călineşti nu a preferat niciodată „lucrurile uşoare“, nearticulate, că, indiferent de dimensiuni, el a creat un semn ce se vrea unic şi definitiv.



Etichete:  Gheorghe Iliescu-Călineşti
 
 
 
Cele mai citite articole
Primul cincinal de condamnare a comunismului: legenda merge mai departe
Din nou despre şcoală: cîteva lucruri simple
Supravieţuire înainte de alegeri?
AVALON. Modelul prezidenţial
La telefon, Ion Vinea
Cele mai comentate articole
Primul cincinal de condamnare a comunismului: legenda merge mai departe
Exponatul
Din nou despre şcoală: cîteva lucruri simple
Supravieţuire înainte de alegeri?
Caragiale de ieri şi politicienii de azi
Cele mai recente comentarii
Cand "executia simbolica" a tatuclui Base?
Prea multa patima
MEMORIA-I OCHIUL TIMPULUI ( şi nu numai d-lui. Peter Dan)
da, da,
vaz ca,
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Infocarte Uniunea Artistilor Plastici Cartier
 
Elite Art Gallery vreaubilet ro Corporate Image Reteaua literara Institutul Cultural Roman Business Edu Dana Art Gallery
 
International Experimental Engraving Biennial LicArt Senso TV