Situaţia nu e strălucită deloc în
privinţa directorilor de la Direcţiile Judeţene de Cultură.
Ministrul Paleologu va trebui să adune la Bucureşti, în
şedinţe naţionale, cîntăreţi de muzică populară,
tehnicieni veterinari, ingineri, ba chiar şi un fost securist, Eugen
Pleşca, instalat la Bucureşti, la Direcţia de Cultură. Oricît
ne-am strădui să înţelegem motivaţiile acestor numiri –
decise de organizaţiile locale ale alianţei PSD-PDL –, ne tot
întrebăm cum se va simţi ministrul Paleologu în
compania acestor oameni. Aparent, funcţia de conducător al unei
Direcţii Judeţene de Cultură este o sinecură.
S-au împărţit funcţiile în
judeţ şi celui mai amărît i s-a dat Cultura, chiar dacă
n-are habar de domeniu. Numai că personajul judeţean de la Cultură
devine extrem de important atunci cînd se pune problema
clădirilor de patrimoniu. Tot ce se construieşte sau se demolează
într-un judeţ nu se poate face fără avizul directorului de
la Cultură. Dacă directorul a fost pus în funcţie de
reprezentanţii locali ai partidelor aflate la putere, nu este acesta
tributar jocurilor de interese? În ce măsură un director
numit politic va da un aviz negativ demolării unei clădiri cu
semnificaţie istorică? Nicuşor Dan, reprezentantul organizaţiei
„Salvaţi Bucureştiul“, este de părere că toţi reprezentanţii
din teritoriu ai Direcţiilor de Cultură „sînt la mîna
organizaţiilor politice judeţene. Aceste structuri locale îi
manevrează cum vor, ei i-au propus şi pus în funcţie, cei de
la Cultură nu vor avea curajul să se opună“. Ne putem aştepta,
în următoarea perioadă, să crească agresiunea asupra
patrimoniului naţional. Cu un „om de paie“ la Cultură,
construcţiile ilegale şi demolările de clădiri istorice vor
continua într-un iureş de nestăvilit.
Nicuşor Dan a protestat pentru această
imensă putere pe care au căpătat-o şefii Direcţiilor Judeţene
de Cultură. Nicuşor Dan i-a propus ministrului Paleologu să nu
existe doar avizul unei singure persoane, modificările urbanistice
să se facă şi cu ajutorul Comisiei Monumentelor Istorice, aviz
care să devină obligatoriu, nu doar consultativ cum a fost pînă
acum. Ar fi o măsură de protecţie împotriva abuzurilor. E
nevoie, pentru a limita puterea discreţionară a directorilor
judeţeni de la Cultură, de o Ordonaţă de Urgenţă, care să
modifice Legea patrimoniului, prevăzînd clar noul rol al
Comisiilor Monumentelor Istorice. Vom vedea dacă propunerea de la
asociaţia „Salvaţi Bucureştiul“ va fi luată în seamă.
Pînă la o implicare a
Guvernului, sîntem în continuare consternaţi de oamenii
din subordinea ministrului Paleologu. Aşadar, un om şcolit în
Vest, crescut în tradiţia familiei Paleologu, în
cordialitate şi respect, ţine companie unor solişti de muzică
populară. Se vor apuca aceştia să cînte prin minister? Îi
vor oferi drept program artistic o „doină“ de jale, cînd
Vanghelie e furios pe Ministerul Culturii? Vor scoate butelcuţa de
ţuică, trasformînd ministerul într-o şezătoare
populară? Tristă postură! Dar, sigur, se poate răspunde că
ministrul Paleologu este un soldat disciplinat, că nu doreşte să
tulbure apele în coaliţia de guvernare, că o decizie politică
devine mai puternică decît voinţa sau propensiunea spre
competenţă a unui demnitar. Ţinem să atragem atenţia asupra unei
capitale greşeli făcute de ministrul Paleologu. Luni, 1 iunie, el a
ridicat din umeri, cînd mai multe organizaţii civice au venit
să protesteze în faţa ministerului (lozincile sunau astfel:
„La Cultură vin specialişti, ingineri, cîntăreţi,
securişti“, „Micul Paris va rămîne doar un vis“,
„Concurs simulat, patrimoniu devastat.“)
A spus că oamenii trimişi de partide
au fost singurii care s-au înscris la concurs şi, neexistînd
alte variante, el respectă legea şi concursul organizat cu acest
prilej. Greşeala este următoarea: dacă într-adevăr dorea să
primenească Direcţiile de Cultură din judeţe, ministrul Paleologu
trebuia să facă el primul pas. Adică, să-i îndemne pe cei
capabili să se înscrie la concurs. Inclusiv să iasă cu o
declaraţie de presă prin care să denunţe aranjamentele politice
din judeţe şi să spună răspicat că refuză politizarea
culturii. N-a făcut-o! În schimb, s-a afişat cu securistul
Eugen Pleşca. Organizaţiile civice au cerut refacerea concursului
de la Bucureşti, au vrut să propună încă un candidat, iar
audierile să fie publice. Pleşca, asemenea oricărui securist
versat, a rîs şi a spus că punctajul său a fost foarte mare,
aşa că nu va renunţa la funcţie. Prin urmare, domnule Paleologu,
aveţi un excelent partener de joc, pe directorul de la Bucureşti,
Eugen Pleşca. Cred că vă veţi simţi admirabil să fiţi învîrtit
cu foc de Domnia-Sa...