Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Octombrie   |   Numarul 33   |   Grigore SCARLAT, Prizonier in desert

Grigore SCARLAT, Prizonier in desert

Autor: Victoria LUTA | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Grigore SCARLAT
Prizonier in desert
Biblioteca Apostrof, Cluj, 2000,
88 p., f.p.

Desi se afla la al saselea volum de poezie, conform indicatiilor de pe coperta a IV-a, un alt suflet alb, neturburat de vreo nervura aparte, demna de atentie sau apta sa fie retinuta este Grigore Scarlat. Fragil, prea delicat, de o delicatete corecta si caligrafica, cu versuri lucrate dar neindividualizate, la autorul de fata ne-am oprit, in cadrul acestor pagini, spre a decela si o alta extrema perdanta: aceea a unei cumintenii pina intr-atit de discrete incit risca a nu se vedea din pagina. Desi poarta marca induiosatoare a sterilitatii si a tenacitatii evidente insa nenotabile, acesta reprezinta, macar pentru cititor, un pacat intrutotul suportabil si un refugiu, sa recunoastem, odihnitor, in contextul atitor obraznicii extreme, impertinente, indecente si tertipuri scandalagii – tactici si „politici“ de care avem parte mult mai des decit de scriituri hieratice precum cea a lui Grigore Scarlat.

Preponderent vizual, exersat in poezia de notatie, modernist calm si sensibil, amator de mici pasteluri, patetic cu (multa, excesiva) masura, un poet ca Grigore Scarlat ridica oricui ar vrea sa il prezinte o problema de metodologie. Pentru ca nu se preteaza la schitarea nici unui profil distict, cum spuneam, iar descrierea sa nu e cu putinta decit in cadrul unor prea-traditionale analize tematiste, de motive si simboluri. Vom cita, spre exemplificare si pentru o pasnica incheiere a acestei rubrici, un poem cu ecouri epurat-blagiene: „Din splendoarea ta, altadata, / A mai ramas privirea. // Incerc sa reconstitui intregul, / Asemeni arheologului, / Care descoperind un vestigiu, / Doreste sa redea dimensiunea / Exemplarului absorbit de uitare. // Bratele nu puteau fi / Decit prelungi, ca niste aripi, / Iar trupul, desigur, / Proaspat ca aerul dupa furtuna. / Si gleznele erau de felina, / Chiar daca forme planturoase / Te-au acaparat intr-un moment / De neatentie, uitare. // Si tot acel izvor, nestapinit, / S-a ascuns, s-a pierdut in ochii tai, / Doar el te mai divulga – / Cine ai fost?, cine esti? –, / In aceasta nebuloasa zi de toamna“ (Cine esti).

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire