Haos organizatoric la debutul Festivalului Filmului European

Autor: Mihai FULGER | Categoria: Actualitate | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

A 12-a ediţie a Festivalului Filmului European de la Bucureşti, organizată de Institutul Cultural Român (ICR), s-a deschis la Sala Palatului, în seara de 8 mai. În faţa unui public foarte numeros (nu s-au pus în vînzare bilete, intrarea publicului făcîndu-se cu – dar şi fără – invitaţie), prezentatorul galei, Cătălin Ştefănescu, a dat cuvîntul mai întîi lui Horia-Roman Patapievici (preşedintele ICR), apoi lui Nicolae Idu (şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România). De la acest din urmă vorbitor au început problemele cu sunetul. Primul microfon a cedat în faţa limbii de lemn… european a domnului Idu, apoi al doilea şi al treilea. Au urmat Radu Mihăileanu (nu doar un cineast important, ci şi un autentic entertainer) şi Cristian Mungiu („ambasadorul onorific“ de anul acesta al festivalului şi realizator al spotului de promovare a evenimentului); cum microfoanele au continuat să se strice, cei doi regizori au devenit protagonişti ai unor momente comice improvizate (pantomima fiind la mare preţ), care i-au amuzat copios pe spectatori.

Cel din urmă vorbitor al serii a fost ambasadorul Franţei la Bucureşti, care s-a înmînat lui Cristian Mungiu Ordinul de Cavaler al Artelor şi Literelor din partea Guvernului francez; de data asta, dacă excelenţa-sa Henri Paul a avut noroc la microfon, nu acelaşi lucru se poate spune despre cea care îi traducea speech-ul. Aşa se face că, la finalul discursurilor festive, sala era în delir. Din nefericire, spectacolul de gală care a urmat nu a mai provocat amuzament, ci exasperare şi resemnare, sistemul de sunet al Sălii Palatului fiind sub orice critică pe toată durata proiecţiei. Exasperaţii au început să plece după 10-15 minute, dar resemnaţii (reprezentînd cam jumătate din publicul iniţial), convinşi probabil de valoarea filmului francez (Cuşcuş cu chefal de Abdellatif Kechiche, cîştigător a patru premii la Veneţia, anul trecut, şi a patru César-uri anul acesta), au rezistat cu stoicism, timp de două ore şi jumătate, în faţa ecranului.

Pe lîngă unele producţii notabile, multe filme mediocre

De Ziua Europei (9 mai), proiecţiile din cadrul festivalului, găzduite de Cinema Studio, nu au avut mari probleme tehnice, iar avanpremiera documentarului lui Thomas Ciulei Podul de flori a decurs excelent, astfel încît puteam spera că debutul cu stîngul al evenimentului a fost doar un accident. A venit însă şi ziua a treia a festivalului, pentru care fusese anunţată inaugurarea unui nou cinematograf bucureştean: Studioul „Horia Bernea“ din incinta Muzeului Ţăranului Român (MŢR). Cei care au dorit să participe la această lansare şi să vadă cele două filme din program (documentarul danez Îngeri orbiţi şi coproducţia est-europeană Obiecte pierdute) au plecat dezamăgiţi, deoarece ambele au fost reprogramate. Se pare că proiectorul ultraperformant al noului cinematograf venise – tocmai din Italia – cu un cablu lipsă, fiind incompatibil (în acel moment) cu sistemul de sunet al sălii. Din nou, umorul debordant al lui Radu Mihăileanu şi prezenţa de spirit a lui Cristian Mungiu (puşi iar într-o postură neplăcută) au mai destins puţin atmosfera, însă problemele organizatorice rămîn grave. Este inacceptabil ca, pentru un asemenea eveniment „european“ (cel puţin prin titlu), să nu se facă, în mod profesionist, probele tehnice imperios necesare (mai ales în cazul unor săli şi echipamente noi) înaintea proiecţiilor şi ca, în cazul constatării unor inconveniente, acestea să nu fie anunţate din timp publicului. Dacă problemele tehnice de la MŢR au fost remediate ulterior, destul de numeroasele reprogramări pot stîrni nemulţumirea spectatorilor care vin la cinema pentru un film din programul iniţial şi se trezesc că văd cu totul altceva.

Cum 2008 a fost desemnat „Anul european al dialogului intercultural“, în programul ediţiei a 12-a a festivalului (incluzînd 32 de lungmetraje de ficţiune şi şapte documentare) au fost preferate acele filme care prezintă interacţiunile dintre comunităţi şi indivizi aparţinînd unor culturi diferite. Astfel, pe lîngă unele producţii notabile (cum sînt deja amintitele Cuşcuş cu chefal şi Podul de flori, Departe de Nuri Bilge Ceylan sau De partea cealaltă de Fatih Akin – care va închide festivalul), au intrat în program şi multe filme mediocre, precum Întoarcerea berzelor, lungmetrajul de debut al cineastului slovac Martin Repka, invitat la Bucureşti. O melodramă convenţională, avînd drept personaje nişte locuri comune ambulante, lipsite de motivaţii credibile, şi „împrumutînd“ la greu din tragicomediile „balcanice“ (inclusiv o şatră de ţigani care pare aterizată dintr-un alt film).

Festivalul Filmului European continuă la Bucureşti (Cinema Studio şi MŢR) pînă pe 18 mai, pentru a se muta apoi, cu o parte din program, la Timişoara (21-23 mai), Craiova (23-25 mai) şi Iaşi (28-30 mai).

Recomanda articolul prin: