OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Inainte de a reveni la obisnuita incursiune in arta vizuala a deceniului zece in Romania, va propun o schimbare de perspectiva pentru un exercitiu de comparatie a dinamicii mentalitatilor: o privire rapida asupra unuia dintre cele mai animate puncte pe harta culturala a Europei – Helsinki.
Strategia europeana de desemnare a unor capitale culturale in fiecare an, menite sa polarizeze activitatea artistica, este cu succes continuata in anul 2000. Noua orase au fost desemnate sa devina in anul 2000 capitale culturale: Santiago de Compostela (Spania), Avignon (Franta), Bologna (Italia), Praga (Cehia), Cracovia (Polonia), Bruxelles (Belgia), Bergen (Norvegia), Helsinki (Finlanda) si Reykjavik (Islanda).
De la distanta, calitatea de „capitala culturala“ poate parea destul de vaga. Ceea ce a facut ca aceste orase sa defineasca o noua harta europeana a fost nu doar patrimoniul de care dispun (monumente de arhitectura, muzee, traditii etc.), ci, in primul rind, deschiderea extraordinara in promovarea fenomenului cultural contemporan. Festivaluri, concerte, spectacole de teatru, expozitii, organizate in spatii consacrate sau spargind limitele si invadind orasul, se succed cu o frecventa impresionanta de la inceputul anului in toate aceste orase.

Helsinki – nu doar o capitala culturala, ci si o capitala a luminii in lunile de vara – nu-si gaseste odihna. Helsinki este, in perspectiva celor noua orase desemnate, si capitala artei contemporane. Intilnirea cu acest oras, pe fundalul evenimentelor organizate, nu face decit sa ne ofere argumente si sa ne incurajeze in demersul nostru, pentru ca ofera exemplul uneia dintre cele mai solide si coerente structuri de sustinere si promovare a artei contemporane.
Helsinki este exemplul viu de aplicare a unei strategii culturale ce vizeaza in egala masura creatorul si receptorul de arta prin promovarea unui nou tip de comportament institutional. Dialogul este construit prin plasarea evenimentului artistic atit in ipostaza de gazda, cit si de musafir. Institutiile culturale isi adapteaza programul la timpul liber al publicului sau ies in strada in intimpinarea acestuia.
Referindu-ne la structura institutionala ca motor principal in modelarea mentalitatilor, Helsinki stabileste patru repere importante: KIASMA, FRAME, NIFCA, CABLE FACTORY.


KIASMA – Muzeul de Arta Contemporana

Inclus intr-o structura tripartita a Muzeului National de Arta, ce mai cuprinde Muzeul de Arta Internationala si Muzeul de Arta Finlandeza (avind ca limitare temporala anul 1960), muzeul Kiasma si-a inaugurat noul sediu in urma cu doi ani si s-a impus in arta contemporana ca un nou tip de centru de cultura vizuala. Detinind in colectia sa peste 4.000 de lucrari realizate dupa 1960, muzeul este menit sa functioneze ca un living-room, ca un punct de intilnire pentru publicul larg. Kiasma nu este doar un spatiu fizic, ci un bogat spatiu conceptual care functioneaza ca un catalizator de idei, proiecte, discursuri artistice. Construit pe o strategie de interferenta si interdisciplinaritate, Kiasma este o scena pentru cultura vizuala – performance, dans, multimedia, cinema – precum si pentru literatura contemporana, muzica, proiecte educationale.

Obiectivul cheie al muzeului este de a consolida pozitia artei contemporane in Finlanda si de a crea contextul unei permanente interactiuni cu publicul. Deschis pina la ora 22:00, Kiasma si-a adaptat programul la conditiile vietii urbane contemporane.
Muzeul propune, la un interval de 18 luni, o noua selectie de lucrari. Expunerea prezenta propune o reexaminare a Postmodernismului Nordic (Postmodernismul Nordic, 20.1.2000 – 2001). Facind o evaluare teoretica si vizuala a postmodernismului, curatorii Helka Ketonen si Eija Aarnio au structurat expozitia pe patru teme centrale: elevat si josnic – dualitate mundana a artei; sexualitate – gen; nivele istorice multiple – fragmentare; moartea artistului – arta anonima.
Activitatea expozitionala a muzeului este amplificata intr-o serie de spatii destinate evenimentelor de durata mai scurta. Astfel, Etajul cinci gazduieste expozitii personale si de grup, Studio K constituie spatiu de lucru pentru curatori invitati si Kontti este destinat proiectelor ce implica explorarea de noi medii si noi tehnologii.

Deschisa in urma cu o saptamina, expozitia SIX ROUTES TO THE HIMALAYAS este un reper pentru un nou tip de propunere in relatia institutie-artist. Demarat in urma cu un an de catre artistul finlandez Jussi Heikkilä, proiectul s-a bucurat de suportul financiar al muzeului si al companiei NOKIA. Reunind sase artisti proveniti din zone culturale diferite, proiectul propunea experienta unui traseu in Himalaya. Cei care s-au implicat in proiect: Xu Bing, artist american de origine chineza, Honore d´O, din Belgia, Simryn Gill, nascut in India si traind in prezent in Australia, norvegianul-marocan Hans Hamid Rasmussen si artista americana de origine finlandeza Liisa Roberts, impreuna cu autorul proiectului, au petrecut luna octombrie 1999 in Nepal. Rezultatul acestei experiente care le-a schimbat reperele despre viata si perceptia fata de sine si fata de creatia proprie s-au constituit intr-o instalatie-jurnal care ofera o noua perspectiva de abordare si de receptare a artei contemporane si a relatiei ei cu existenta cotidiana.


FRAME – Finnish Fund for art Exchange

FRAME are ca misiune promovarea artei finlandeze in context international. Creata in 1992, in cadrul Fundatiei Academiei de Arta, cu finantarea Ministerului Educatiei, FRAME colaboreaza la realizarea de proiecte culturale cu alte institutii din Finlanda si din alte tari. In strategia de promovare a creatiei contemporane, FRAME a fost creata pentru a oferi suport financiar pentru proiecte in care arta finlandeza are oportunitatea de a fi prezenta in context international. Astfel, participarea artistilor finlandezi la Bienala de la Venetia, la Bienala Tarilor Nordice, la Sao Paulo, precum si in majoritatea evenimentelor de anvergura, a fost facuta cu sprijinul FRAME. Cele trei curatoare – Marketta Seppala, director, Paula Toppila si Kati Kivinen – acopera o activitate foarte bogata, de la organizarea de expozitii internationale, gestionarea unei bogate documentatii, editarea de cataloage si pina la organizarea de vizite la ateliere si intilniri cu artistii pentru curatori straini.
FRAME se impune ca un model de institutie dinamica, centrata pe sustinerea dialogului cultural si a schimbului permanent de informatii. (www.frame-fund.fi)


NIFCA – Nordic Institute for Contemporary Arts

Fondat de Consiliul de Ministri al Tarilor Nordice, forum responsabil cu cooperarea dintre Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia si Suedia, NIFCA are rolul de a oferi suport financiar, logistic si spatiu de lucru pentru artisti, curatori, critici, manageri culturali, in realizarea de proiecte ce implica arta vizuala din tarile nordice si baltice, pornind de la o perspectiva de abordare globala.
NIFCA este un forum care prilejuieste si faciliteaza schimburi intre indivizi/institutii prin organizarea de evenimente, gestionarea unui program de rezidente, finantarea unor burse de calatorie pentru artisti din tarile nordice.
Prin expozitiile pe care le organizeaza, NIFCA isi propune sa redefineasca frontierele existente si sa deschida oportunitati de noi parteneriate culturale. Astfel, sint incurajate proiecte de expozitii axate pe colaborare intraregionala in ceea ce priveste abordarea artistica si curatoriala. NIFCA sustine cu prioritate proiecte ample, care abordeaza identitatea nordica dintr-o perspectiva globala, implicind dialogul cultural, care contribuie la evaluarea artei contemporane in contextul social actual, care exploreaza noi medii si noi forme de expunere, care implica un proces dinamic de colaborare intre artisti si curatori.
NIFCA deruleaza lunar seminarii, intilniri deschise si conferinte ce-si propun sa sporeasca intelegerea culturii vizuale. Unul dintre programele principale ale NIFCA este programul de rezidente. 20 de ateliere, situate in tarile nordice si baltice, ofera spatiu de lucru pentru artisti pe perioade cuprinse intre doua si sase luni.
NIFCA editeaza o serie de cataloage si cofinanteaza NU – revista de arta nordica.
Axat pe o strategie alternativa, menita sa puna in valoare atit abordarea locala, cit si cea globala, NIFCA isi propune sa devina un forum de dialog pentru cultura vizuala nordica, functionind ca gazda pentru un proces permanent de experimentare. (www.nifca.org)


CABLE FACTORY

Centru cultural independent, situat in vechea cladire a fabricii NOKIA, abandonata la sfirsitul anilor ’80, CABLE FACTORY este astazi cel mai mare complex cultural din Helsinki, gazduind numeroase organizatii culturale independente. Spatiul total – de peste 5000 m2 – este alocat pentru ateliere de artisti, spatii de rezidenta, sali de spectacol, sali de expozitie. Aici isi desfasoara activitatea o serie de companii de dans si teatru, precum si programe educationale in domeniul artistic pentru copii si adulti: ZODIAC – The Center for New Dance; PAT – Phisical Art Theatre; HURJARUUTH Dans Theatre; The Improvisation Theatre of Helsinki; Orchestra de camera AVANTI; ARKKI – Scoala de arhitectura pentru copii si tineret; Centrul de Educare a Adultilor; Scoala Libera de Arta etc. Tot in aceasta cladire se afla Muzeul Finlandez de Fotografie, Galeria Cable si AV ARK – centrul pentru arta media, si prezentarea ar putea continua... (www.kaapeli.fi/cablefactory).

Din aceasta perspectiva nu este de mirare ca muzeele si galeriile de arta contemporana sint pline de vizitatori de toate virstele si mai cu seama de tineri, nu este de mirare ca exista un public cu deschidere pentru arta experimentala si pentru creatia media si multimedia. Ni se pare absolut fireasca atribuirea statutului de capitala culturala intr-un an ce marcheaza trecerea dintre milenii.
Bucuria descoperirii unei stari de normalitate culturala – descoperire in contextul unei lipse grave de informatie, in virtutea careia in Romania au fost perpetuate niste repere sablon vis-a-vis de cultura finlandeza – este completata de confirmarea ca aceasta stare este posibila!

Profil ’90 este un loc de intilnire cu artistii contemporani din Romania care, indiferent de generatia din care fac parte, definesc tendintele importante / novatoare in artele vizuale din ultimul deceniu.

Pagina realizata in colaborare cu Centrul International pentru Arta Contemporana – CIAC, Bucuresti