OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Nu cred ca bloggerii vor ramine prea mult timp doar in spatiul electronic si ma refer aici la cei afirmati in acest mediu. Bloggerii vor intra in spatiul fizic public, vor fi asimilati de el si-l vor asimila, la rindul lor. Problema este cum se va petrece acest proces. Nu ma refer la persoane publice, inclusiv politice, lansate cu o anumita pompa, care nu au facut decit sa-si ataseze mediul on-line ca pe o proteza pentru a-si continua procesul de construire a puterii personale sau de grup/partid si pentru influentarea opiniei publice cu propria ideologie.

Nu stiu citi dintre acestia din urma si-au facut blog de dragul unui dialog direct cu cititorii sau mai degraba pentru a exploata noul mediu in asa fel incit sa-l faca sa semene cu doctrina unui partid pe care vor sa o disemineze in „masa“ Internetului.
Tinta acestora e evidenta: nu gratuitatea comunicarii e urmarita, ci boicotarea fie a puterii, fie a opozitiei, in functie de situarea intr-o tabara sau alta. Daca tot mai multi PSD-isti din conducere si-au facut blog, recent si Ion Iliescu, te intrebi in ce masura spatiul virtual mai ramine unul al indivizilor despovarati de dogme, al gindirii neincorsetate care vrea sa aduca un „nou jurnalism“ lipsit de propaganda, manipulare si electoralisme. Oare nu devine spatiul virtual, incet-incet, din anarhic si subversiv (va mai amintiti: information wants to be free), unul format din diverse parcele subordonate doctrinelor cu larga audienta, in care vocile individualitatilor se pierd fara sa se faca auzite?

Exista in acest caz doua alternative pentru un viitor apropiat: fie bloggerii „nascuti“ in retea vor fi pur si simplu „anexati“ presei traditionale, participind deci la o ideologie prestabilita, fie vor incerca sa aduca niste schimbari in perceptia civica a societatii si culturii de pe pozitii individuale. Vor exista insa manifestari si confruntari capabile sa aduca fata in fata cele doua medii, presa scrisa si cea electronica, o carte sau o revista si un blog? Astept de la cele doua medii (in masura in care se diferentiaza, nu se intrepatrund, ca in cazul unei publicatii care apare in dublu format) sa intre in polemica, sa-si chestioneze fiecare propriile limite si sa deconstruiasca limitele celuilalt, sa intre intr-un dialog necodificat in politica, ci doar in politic? Un dialog nu consensual, ci unul tensional in care sa trosneasca idei in ciocnirile de opinie, nu unul care sa reitereze idei gata preparate in medii care-si asteapta colonizarea. Un astfel de dialog ar putea contine dezbateri care sa dinamizeze ambele medii, de dragul gratuitatii dialogului si stimulului reciproc.

Deocamdata insa, balanta inclina, calitativ vorbind, inspre cultura scrisa in hirtie. Aici investim increderea noastra ideatica, chiar daca ne raportam mai mult din curiozitate decit din credinta la noile medii ca la un apendice care poate fi oricind extras din organismul culturii. Va fi oare in stare reteaua (matricea) sa-si nasca propriii critici, teoreticieni, scriitori, jurnalisti si oameni de cultura care sa o scoata din mediocritatea majoritara in care se scalda astazi? Si mai mult, va fi capabila sa se angajeze in mod civic in cultura fara a crea comunitati insulare intr-o lume a intereselor „cu teza“? Deocamdata, ceea ce ofera spatiul virtual este o libertate mai larga a exprimarii, dar vesnic pindita de excese. Pentru ca, in libertate, unii nu prea stiu ce sa faca cu ea. Netul e plin, in blogguri si forumuri, de mesaje calomnioase, indecente sau chiar rasiste, daca avem in vedere mai ales explozia mediatica pe marginea cazului Mailat.

Un posibil raspuns pentru iesirea din impasul dualismelor (evaziune sau angajare?) in spatiul virtual este gasirea unei cai intermediare: nici evaziune in estetic fara nici o implicare in formele comunitare, dar nici angajare in doctrine politicianiste lipsite de orice gratuitate in comunicare si actiune. Un raspuns care se vrea o regasire a dialogului intre singularitati, de dragul exprimarii libere, dar in limitele bunul simt civic. Reteaua trebuie sa produca bloguri care sa creeze nu propagandisti, ci idei de dezbatut.