OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Artistii calculatorului, majoritatea pictori, designeri si graficieni, specialisti in arta digitala, design web si advertising, atenteaza la granitele lichide ale pionieratului artistic de astazi. De la creion la calculator si apoi la print (inapoi in mediul hirtiei), acesti artisti executa o miscare circulara in primul rind la nivel formal si conceptual, restituind un circuit in traseul de la tehnologie la arta si de la suport sau mediu la stil si imaginatie. in genere de inspiratie urbana si suburbana, lucrarile lor pleaca uneori de la schite desenate de mina pentru a fi prelucrate ulterior pe calculator, pentru ca, in fine, sa ajunga in formatul printurilor, adica al imaginilor digitale imprimate pe pinza si expuse precum tablourile.

Majoritatea sint artisti independenti, dar cu prezenta internationala si sincronizare tematica, reunind viziunea tehnica si abstracta cu una vitala (si vitalista, chiar daca alternativa), singularitatea expresiei si a exprimarii cu dialogul specific comunitatilor virtuale (majoritatea fiind adunati pe DeviantArt sau Depthcore) ori cerinta mercantila cu cea a distribuirii gratuite a propriilor lucrari. Astfel de artisti nu traseaza linii de demarcatie intre arta si design, intre a face arta si a vinde arta, intre a desena cu creionul pe hirtie si a crea cu ajutorul calculatorului.

Fie ca uzeaza de o explozie de culori, de libertatea asociatiilor si de o perspectiva pluralizata si cumulata asupra vietii (un hibrid intre animism, panteism si tehnicizare), fie ca adopta o viziune mai degraba retro, reciclind si remixind orice intr-o economie de mijloace si vizualitate, mai toti artistii digitali oscileaza intre reprezentarile cotidianului si inserturile onirice.
O parte dintre ei isi reconfigureaza prin imaginea digitala propriile amintiri, stari si proiectii, conturind amprenta unei lumi contradictorii, suspendate in golul dintre capitalism si comunism. Cel mai adesea insa, mesajul pe care il transmit e ca participa prin arta lor la mersul insusi al lumii, ca nu se pot desprinde de contemporaneitate chiar daca inventeaza lumi de tip science-fiction sau manga.

Concretul pare sa convietuiasca in mod firesc cu imaginarul cel mai insolit, astfel ca straniul se insereaza pe nesimtite in normalitate. Lucrind atit cu simturile (uneori lucrarile lor sint senzuale), cit si cu conceptele, exploreaza lumea intr-o dimensiune microscopica, prin detalii obsedante si recurente, dar si in una macroscopica, prin amploarea cosmica la care aspira uneori.
Experimentalism eclectic, aceasta poate fi una dintre sintagmele care i-ar putea caracteriza. Esteticul si socialul isi dau mina in operele lor, desi doar in aparenta eticul primeaza. in fapt, lucrarile lor pleaca de la dezideratul calitatii si de la gustul estetic. Apartinind de fantasy sau politic, de suprareal ori tehnic, de conceptual sau arta tipografica, asemenea creatii devin, in plan secund, comentarii social-politice, colaje cu mesaje intertextuale, banner-e si logo-uri.

Majoritatea insa sint pur si simplu opere de sine statatoare, care-si contin ideea prin referirea la sine, la propria intentie estetica. Practicind mixajul de stiluri, tehnici si mijloace, programe de calculator si instrumente clasice, artistii digitali nu marcheaza doar un trend in istoria artei, ci si o expresie a evolutiei acesteia.
Printre acesti artisti se afla: Matei Apostolescu, Dragos Strat, Mihai Pacurar, Ioana Muszinkiewicz, Matei Branea, Radu Pop, Oana Mihaela Cambrea sau Robert Gionea. Ei sint prezenti la Galeria 115 (115.ro), prima galerie de arta digitala din Estul Europei, al carei curator este Silvana Bratu. 91 de artisti din 34 de tari sint prezenti in aceasta galerie, lucrarile lor existind in editie limitata de 115 exemplare, exclusiv pentru Romania, si avind certificat de autenticitate.
Despre unii artisti si lucrarile lor insa, in articolul urmator.