OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Despre Galateea stim din mitologie, din galeria cu acelasi nume de pe Calea Victoriei, de la Nichita Stanescu, care o invoca pentru a-l naste in mod simbolic sau din fresca lui Rafael, Triumful Galateei. Imaginati-va insa spatiul virtual ca o Cale Lactee, o galaxie in spirala, cu stele rotative care se deplaseaza inauntrul si in exteriorul bratelor spiralei. in acest mod veti putea intelege semnificatia site-ului Galateea, un nume, de altfel, sugestiv pentru intregul Internet.
Galateea.net cuprinde noua numere si doua suplimente ale revistei trimestriale de creatie Galateea, revista editata de sotii Claudia si Sorin Anca, scriitori romani din Germania.

in galaxia spiralata isi dau intilnire scriitori si artisti de pretutindeni: Andrei Zanca, Rodica Draghincescu, Alexandru Lungu, Dan Danila, Nicholas Catanoy, Dinu Ianculescu din Germania, Gabriela Melinescu, Alexandru Dohi din Suedia, Liviu Mircea din Irlanda, Valery Oisteanu, Serban Chelariu, Liviu Georgescu din New York, M.A. Popescu din Elvetia, A. Sismanian sau Dan Culcer din Franta, Andrei Codrescu din New Orleans, Serban Foarta din Romania etc. Un supliment este dedicat poetilor romani din tara, iar un altul poeziei feminine. Designul mimeaza o pagina deschisa si luminata, care aduce in prim-plan literele poemelor, dar si pictopoemele ori ilustratiile semnate de Sorin Anca, Serban Chelariu, Alexandru Dohi sau Alexandru Lungu. Pe site nu gasim insa contextualizari in timp si spatiu ale autorilor, astfel ca poemele si grafica par a fi situate pretutindeni si niciunde. Site-ul pare facut pentru iubitorii de arta din toate timpurile si din toate locurile si pare a avea dimensiunile unei galaxii. Problema contextualizarii ramine, insa,… o problema. Versurile par scrise in corespondenta cu mediul virtual perceput in atemporalitate si aspatialitate. Dar Internetul nu este un topos decontextualizat, desprins de geolocatie si de notiuni temporale, chiar daca acestea capata noi acceptii.
Dar sa dam cuvintul poeziei de pe pagina web. Serban Foarta, cel care ne-a delectat, in 2004, cu volumul Fractalia, scrie: „Dovada-i ca va scriu la un computer/ care uzurpa vechiul scris de mina, –/ precum melana, auria lina,/ si clona Dolly, oierescul uter“.

ii raspunde Dan Mircea Cipariu: „vei dicta un nou poem creierului si atingerea tastaturii iti va schimba/ ultimele ore de an in nevoia de cuminecare/ petarde in ginduri vreme ascunsa intre monitor si patul unui slujitor la/ mai multe strazi cu resturi de limbaj/ cu resturi de suferinta“. Letitia Ilea intra in dialog: „dimineata conspiratie universala/ amintindu-ti ca cineva a zidit toate iesirile –/ si daca ai fi dintre invingatori/ cu cit mai trist te-ai trezi –/ asteptare balet mecanic incuviintari in tacere“. Carmen Firan intervine: „Zboara schioape dintr-un zid in altul/ Disimulari stingace in absenta aripilor adevarate/ Folosite doar in reclame la pui organici/ Crescuti de falsi fermieri/ Undeva intre Pamint si Marte“. Pentru ca Radu Sergiu Ruba sa replice: „Sta sa asfinteasca si postmodernismul/ drept care accept fara obiectii viitorul/ cu emotiile lui estetice/ provocate prin mici stimuli/ direct pe creier“. Replica lui Andrei Codrescu nu intirzie sa vina: „intre atitea sfirsituri/ terminale/ finaluri/ e o minune ca nu ne dam duhul/ in fiecare minut/ miracolul este cum continuam/ sa raminem printre ramasitele/ altora/ sa ne purtam/ in continuare interesul curiozitate/ pasiunea sfisiata/ mici motoare peticite“.

in spatiul virtual, poezia pare, asadar, a institui un dialog „galactic“ si „galateic“, fie ca este livresc-ludica, fie suav-metafizica, a calatori prin spatiu cu viteza luminii, a crea nebuloase si a avea forta de atractie a unei gauri negre. Spatiul virtual si poezia se afla intr-o germinatie continua, o rotire permanenta intre insufletire si dezmembrare si o putere de creatie care conduce deopotriva la nasterea si la pieirea ideilor, la dinamica lor, nu insa dincolo de timp si spatiu. Atemporalitatea poeziei este un mit, precum un mit este si disparitia timpului si a spatiului in virtualitate. Asa ca, vorba lui Dan Mircea Cipariu: „hai sa ne-ntilnim pe site simbata seara“.