OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Oana Radu, Director programe
Asociatia ECUMEST

Una dintre marile sanse pe care AFCN – ca institutie nou creata – le-a avut, dar le-a ratat a fost reformarea veritabila a modului de finantare a proiectelor culturale in Romania. O noua institutie, care doreste sa sustina proiecte culturale inovatoare, ar fi putut incepe cu un proiect institutional inovator, de care Romania are, fara indoiala, nevoie. Sint de salutat lansarea unor licitatii deschise, cu termene clare si formulare standard (desi poate la acest capitol esecul inceputului a fost cel mai vizibil), competitia deschisa, in care selectia se face de catre comisii de experti. Ceea ce poate da, insa, unui asemenea mecanism coerenta si insemnatate este subsumarea lui unor obiective si prioritati clare; viziunea trebuie sa preceada mecanismele care sa o puna in practica, si nu invers. Or, pentru obiectivele pe care si le-a stabilit, AFCN nu si-a creat mijloacele de a le si atinge: vizeaza, cu deosebire, sustinerea proiectelor interdisciplinare, insa nu exista un mecanism de evaluare a lor, caci selectia se face exclusiv pe domenii artistice; urmareste sustinerea proiectelor de anvergura, dar finantarea maxima este de 20.000 euro. Dincolo de refacerea formularelor de finantare, care este imperios necesara, ceea ce trebuie sa faca AFCN, inainte de a modifica metodologii si ghiduri, este sa lanseze o veritabila dezbatere in cadrul sectorului cultural despre nevoile si practicile actuale in acest domeniu in Romania, care sa duca la o mai buna identificare a obiectivelor si a prioritatilor pe care finantarea din bani publici trebuie sa le urmareasca. De abia apoi ar trebui create instrumentele pentru ca ele sa fie puse in practica. Pe cind o sesiune de finantare pentru proiecte care urmaresc dezvoltarea publicului? Dar dezvoltarea industriilor creative? Folosirea resurselor culturale in dezvoltarea rurala? „Re-investirea“ spatiului public?…


Cosmin Manolescu, Director executiv
Fundatia Proiect DCM – Dans, Cultura, Management

In primul rind, as dori sa mentionez ca modul in care a fost intocmit formularul de cerere pentru o finantare nerambursabila AFCN porneste de la o premisa falsa, de suspiciune fata de onestitatea operatorului cultural, fie el persoana juridica sau artist individual. Se cer o serie de informatii si documente anexe, din care, consideram noi, multe sint irelevante, iar altele mai putin importante in raport cu proiectul depus. De asemenea, in plan general, formularul este foarte stufos, extrem de birocratic si dificil de completat. Sint cerute extrem de multe documente anexe si informatii, nesolicitate de nici un finantator european sau international, fie el public sau privat. Toate aceste lucruri descurajeaza operatorii culturali tineri si ingreuneaza procesul de selectie. Avind in vedere numarul mare de aplicatii depuse (peste 300 in prima runda), echipa extrem de mica a Administratiei Fondului National Cultural si localul impropriu in care functioneaza, ne intrebam cine va citi, de exemplu, cele peste 900 de rapoarte contabile depuse in prima runda de peste cei 300 de operatori culturali si ce se va intimpla cu arhiva AFCN peste 5 ani, cind, cu siguranta, numarul de aplicatii va creste exponential? O simplificare a formularului si a numarului de documente anexe cerute este, in opinia noastra, imperios necesara.


Luigi Gageos, Presedinte
Jeunesses Musicales Romania

Credem ca nu era cazul sa fim originali in modul de concepere a formularului de aplicare si a celorlalte anexe necesare. Nu trebuie sa inventam noi, romanii, documentatia necesara pentru solicitarea unui grant. Se putea traduce pur si simplu un formular folosit in cadrul altor programe de finantare europene, care apoi sa fie adaptat la contextul si cerintele operatorilor culturali romani. S-ar fi evitat astfel inexactitatile si confuziile create. In plus, chiar nu consideram necesara solicitarea unei documentatii atit de stufoase, tinind cont ca proiectele se deruleaza in Romania si pot fi mult mai usor monitorizate.