OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

- Disputa diplomatica polono-germana, pe marginea unei opere de Mozart. Ministrul polonez de Externe a reprosat luni, 27 august, Germaniei ca a deschis un nou subiect de disputa cu reinnoirea cererilor de restituire a unor obiecte de arta ascunse de nazisti, in timpul razboiului, pe teritoriul polonez. Ministrul Anna Fotyga a anuntat ca, in replica, a cerut Ministerului Culturii sa pregateasca o lista cu bunurile culturale poloneze care se afla in prezent in custodia unor muzee din Germania. Expertii germani afirma ca Aliatii invingatori si Germania au restituit deja operele poloneze care nu au fost distruse in razboi. Guvernul polonez a fost foarte deranjat de faptul ca negociatorul venit din partea Germaniei a cerut restituirea obiectelor de arta germane care, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, au fost ascunse in regiunile din Est. Germania dorea sa recupereze comorile de la Biblioteca Nationala a Prusiei care au fost duse de nazisti la Cracovia pentru a le proteja de bombardamentele Aliatilor. Printre acestea s-au numarat partituri originale de Mozart, texte de Goethe si chiar manuscrisul imnului national german.

- Portret al lui Bush din bucati de reviste pornografice. Artistul britanic Jonathan Yeo a realizat un portret al presedintelui american George W. Bush din bucati taiate din reviste pornografice, stirnind indignarea in Statele Unite. Portretul a fost expus marti, 28 august, la galeria Lazarides din cartierul londonez Soho. Yeo a declarat ca s-a hotarit sa realizeze acest portret dupa ce curatorii de la Biblioteca Bush din Statele Unite au anulat o comanda anterioara pentru un portret normal al presedintelui american. „Am facut-o pentru a ma amuza, nu pentru a insulta si sint multumit de el. Am facut portretul pentru a-i amuza pe ceilalti.“ Galeria Lazarides este specializata pe expozitii graffiti, benzi desenate si arta pop.

- Mostra de la Venetia – 75 de ani. Festivalul de film de la Venetia (29 august-8 septembrie) sarbatoreste 75 de ani de existenta cu cele mai recente productii ale lui Woody Allen, Ken Loach si Peter Greenaway printre cele 57 de opere calificate de organizatori drept „surprinzatoare si originale“. Creat in 1932, Mostra a absentat mai multi ani de pe scena festivalurilor de film in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si a organizat mai multe editii fara ca filmele sa fie in competitie. Festivalul a debutat cu Atonement de Joe Wright, ecranizarea unui roman de Ian McEwan (aparut in romaneste cu titlul Ispasire). Este pentru prima data cind Mostra debuteaza cu opera unui tinar regizor. Coproductia Marea Britanie-SUA ii are in distributie pe Keira Knightley, James McAvoy si Vanessa Redgrave. Mostra se va incheia pe 8 septembrie cu decernarea unui Premiu special Leul de Aur regizorului italian Bernardo Bertolucci, in virsta de 66 de ani.

- Cel putin 200 de oameni de presa, ucisi in Irak din 2003. Cel putin 200 de jurnalisti si angajati media si-au pierdut viata in Irak de la invazia armatei americane, in martie 2003 – a anuntat vineri, 31 august, organizatia pentru apararea libertatii presei Reporteri Fara Frontiere (RSF). Asasinarea, saptamina trecuta, a lui Anouar Abbas, translator irakian care lucra pentru postul de televiziune american CBS, a adus la 200 bilantul total de angajati media ucisi in Irak din 2003. Potrivit RSF, de la inceputul acestui an, au murit cel putin 49 de jurnalisti si angajati media. Din cei 200 de morti, 73% au fost vizati in mod direct. Cifra „este mai mare decit numarul asasinatelor din celelalte doua razboaie precedente, cind jurnalistii au facut parte dintre victimele colaterale sau au fost ucisi de gloante ratacite“, a precizat RSF. Organizatia nu spune ca 80% dintre cei ucisi erau jurnalisti irakieni vizati direct de gruparile armate, iar multi lucrau pentru grupuri de presa straine. Majoritatea jurnalistilor irakieni au fost asasinati de escadroane ale mortii sau de grupuri de insurgenti care doreau sa-i impiedice sa-si faca munca sau care doreau sa-i pedepseasca pe superiorii lor, adesea afiliati la anumite partide politice.

- Marele Zid chinezesc, in pericol. Furtunile de nisip din nordul Chinei au afectat grav suprafete intinse din Marele Zid, iar expertii spun ca portiuni uriase dintr-una din cele sapte noi minuni ale lumii vor disparea in urmatorii 20 de ani, inghitite de desertul Badain Jaran. Cu o vechime de peste 2.000 de ani, Marele Zid se intindea odata pe aproximativ 6.400 de kilometri pe teritoriul Chinei, de la trecatoarea Shanhaiguan, in Nord-Estul provinciei Hebei, la trecatoarea Jiayuguan, din Nord-Vestul provinciei Gansu. Zidul a fost initial construit pentru a apara China de invazia triburilor nomade din Nord. La aproape 500 de kilometri de trecatoarea Jiayuguan, la Minqin, o portiune de aproximativ 60 de kilometri din Marele Zid s-a transformat in ruine din cauza activitatilor agricole intensive din anii ’50, desfasurate in zona. „Aceasta portiune de zid a fost realizata din lut si nu din caramizi si piatra si este foarte predispusa la eroziune“, spune Zhou Shengrui, fost curator al muzeului local. Partea istorica a structurii defensive a fost construita sub dinastia Han (206 i.e.n.-220 e.n.). Zidul a fost extins ulterior sub dinastia Ming (1368-1644). Lacul Qingtu din regiunea Minqin a secat in ultimii 30 de ani si a fost inghitit de Badain Jaran, al patrulea in topul celor mai intinse deserturi din lume. Acest desert tinde sa inghita si portiuni din Marele Zid. (A.P.)