OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Aflata la primul ei numar, Perspective. Revista de didactica limbii si literaturii romane se dovedeste a fi o excelenta publicatie de profil, cu „perspective“ dintre cele mai promitatoare. Director este Alina Pamfil (cadru didactic universitar la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei), redactor-sef – Monica Onojescu, iar redactori – Adriana Cean, Maria Chetan, Dorina Kudor, Titiana Zlatior. Revista apare la Cluj, cu sprijinul Programului Educatia 2000, obiectivul declarat fiind acela de a deschide „spatiul unui dialog viu al profesorilor de limba si literatura romana“: „In paginile ei se confrunta voci ale profesorilor si ale elevilor, metodele ideale si situatii reale, imperative institutionale si asteptari individuale, cerinte si preferinte“. Formula aleasa este una tematica, organizata pe cinci „paliere“: un dosar teoretic, o sectiune cu experiente didactice, un sir de puncte de vedere, o dezbatere si, in fine, o sectiune cuprinzind prezentari de carte si un glosar. Impresioneaza profesionalismul de inalta calificare si aplicarea eficienta a metodologiilor didactice ultramoderne (corespunzind unei mentalitati pe masura), bunul control al instrumentelor de teoria comunicarii, de psihopedagogie, retorica educationala s.a. Dosarul teoretic al acestui prim numar de peste 100 de pagini, atent construit, are in vedere elementele de didactica redactarii, dezvoltate intr-un amplu si sistematic eseu de catre Alina Pamfil. Sectiunea a doua – cea mai ampla – include „experiente“ de esentiala utilitate didactica, toate legate de tema generala: Metoda cubului in redactare, Redactarea si lectura prospectiva, Eseul argumentativ intre vag si precizie, Un exercitiu de creativitate – compunerea cu incipit dat, Exersarea rezumatului, Cuvintele-cheie in redactare, Jurnalul personal. Jurnalul de lectura. Jurnalul comun, Dezbaterea de tip Karl Popper si un „model“ de redactare, Compunerile cu caracter epistolar, Stimularea creativitatii elevilor prin reprezentare grafica s.a. Exemplele concrete alese si rezultatele obtinute sint, adeseori, pasionante. Sectiunea Dialoguri cuprinde o interesanta dezbatere desfasurata anul trecut la Inspectoratul Scolar Judetean Cluj asupra problematicii redactarii in ora de limba si literatura romana, urmata de un chestionar riguros intocmit de Alina Pamfil si Monica Onojescu si verificat de prof. univ. Traian Rotaru, seful Catedrei de sociologie de la Universitatea Babes-Bolyai. Ne-au atras in mod placut atentia expertizele critice ale Adrianei Cean despre Redactarea in manualele alternative pentru clasa a XI-a, precum si „punctul de vedere“ al Monicai Onojescu pe marginea Formularii subiectelor de Bacalaureat. In fine, subscriem opiniei revistei, potrivit careia „Intr-un asemenea cadru nu se poate construi o didactica a limbii romane; ea se poate insa constitui, coerent si substantial, din derive si reusite, din intrebari si solutii plurale, prin reflectie si comunicare“.

Tot o revista didactica de la Cluj este si Excelsior. Revista de aspiratii si cultura pentru invatamintul preuniversitar, ajunsa deja la al 14-lea numar. Cu un alt profil si o alta formula, dar si cu o calitate ceva mai modesta, pe ansamblu, decit publicatia anterior prezentata, Excelsior e totusi sensibil mai buna decit pare sa indice emfaza infiorata a subtitlului. Pe linga un Fragmentarium critic cu comentarii pe marginea unor texte de Ion Barbu, Mircea Eliade si Lucian Blaga, sint prezentate, in doua sectiuni de Concursuri, examene, subiectele probelor de limba si literatura romana de la examenele de capacitate, bacalaureat si, respectiv, admitere in cadrul institutiilor de invatamint superior de stat si private din Cluj pe anul 2000, incluzind aici si baremele. O alta sectiune – denumita, pompos, Constelatia lirei – in care Al. Florin Tene prezinta modestele „creatii“ ale profesorului Mircea Tudose, putea, in opinia noastra, sa lipseasca. Partea cea mai interesanta a categoriei „extradidactice“ este grupajul Patrimoniu dedicat lui Mihail Sadoveanu, cuprinzind un interviu cu Mihail Friedmann, prieten, colaborator si traducator in limba rusa al lui Sadoveanu, in perioada anilor 1950-1960. Interviul si cele citeva scrisori necunoscute ale prozatorului catre Friedmann, reproduse aici, marturisesc atit despre regretabilul colaborationism cu regimul comunist, cit si despre refuzul sau de a recunoaste „limba moldoveneasca“ in care trebuia sa fie „tradus“.