Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2002   |   Decembrie   |   Numarul 145   |   INFO teatral. Ernesto Sabato la Zona/ACT

INFO teatral. Ernesto Sabato la Zona/ACT

Autor: Cristina RUSIECKI | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
O noua companie teatrala, Zona, s-a infiintat de curind. Ea isi propune sa ofere tinerilor creatori forme de exprimare racordata la sensibilitatea publicului, dar si sa se opuna excesului de violenta si de sexualitate care, prin mass media, mai cu seama prin televiziune, denatureaza perceptiile publicului.

De aceea, prima montare a Companiei Zona pleaca nu intimplator de la textul lui Ernesto Sabato, Tunelul. Regizorul Gavril Pinte, cel care a facut si dramatizarea romanului, citeaza reactia romancierului argentinian la consumism-ul considerat „un simulacru al paradisului“. Interesul regizorului se apleaca asupra „forarii in realitatea interioara“. In aceasta nota, el il asaza pe Sabato in descendenta dostoievskiana, stabilind o filiatie intre Juan Pablo Castel si Raskolnikov. Spectacolul se sustine pe o situatie inventata de regizor ca premiza pentru intreaga desfasurare scenica. Abandonat intr-un ospiciu, dupa ce a omorit-o pe Maria Iribarne Hunter, singurul om care ii intelegea pictura, personajul principal este ajutat de trei psihoterapeuti sa-si inteleaga si sa-si marturiseasca vina. Aici sta, pentru Gavril Pinte, raportul dintre Sabato si Dostoievski, in „aceeasi tema a marturisirii pacatului, a asumarii vinovatiei si a ispasirii“. Pe problema vinei, a exorcizarii ei si a mintuirii si-a construit regizorul tot spectacolul. Pentru Gavril Pinte actele personajului principal nu au avut legatura cu alienarea mintala, eticheta pe care i-o pun doar cei din jur, ci cu un rau mai adinc al fiintei.

Celelalte trei personaje, terapeutii, fiecare echivalent al unui om important pentru biografia lui Juan Pablo Castel, fac ca spectacolul sa fie construit in mare masura cu mijloacele psihodramei. Marturiile criminalului „sint inregistrate pe magnetofon pentru ca sa-i faca spovedania mai atenta, mai profunda, mai dureroasa si cu un efect catharctic mai eficient“ (Gavril Pinte). De fapt, spectacolul e conceput ca o sedinta de psihanaliza in timpul careia apar multe intreruperi si reluari. Toate acestea dureaza in jur de o ora, altfel, daca montarea s-ar fi prelungit, tensiunea dramatica ar fi tins catre limita insuportabilului. „Este ca Boleroul lui Ravel: obsedant, repetitiv si nu are naratiune de tip clasic. Nu simt nevoia ca Boleroul lui Ravel sa dureze cit Simfonia a IX-a“ (Gavril Pinte).

Spectacolul este realizat cu modalitatile austere ale realismului psihologic, carora, dupa marturisirea regizorului, li se adauga accentele expresioniste ale obsesiilor si ale existentei angoasate a personajului principal. Refuzind din capul locului scena de tip italian, Gavril Pinte a considerat ca spatiul cel mai potrivit pentru un asemenea tip se montare este cel de la Teatrul ACT, datorita senzatiei de intimitate sporita intre actori si public pe care il ofera. Regia a mizat in primul rind pe jocul actorilor, pe care l-a imaginat foarte subtil, rafinat, un joc apropiat de factura cinematografica prin importanta acordata detaliilor. In rolul lui Juan Pablo Castel va putea fi vazut Zoltan Octavian Butuc (Premiul UNITER pentru debut in anul 1993). In rolul psihoterapeutilor, care, ca personaje, au tot timpul tentatia sa se lase furati de un anume histrionism, sa „joace“ persoanele pe care le reprezinta pentru a-i usura criminalului confesiunile, apar Ana Calciu, Gabriel Spahiu si Orodel Olaru. Ei incearca sa recompuna situatiile pe care le traversase pictorul, sa le joace cit mai aproape de ceea ce-si imagineaza ca au fost, pentru a realiza apoi ca merg prea departe. Acesta este momentul cind redevin psihiatri si, autoprotejindu-se, se distanteaza cu mijloacelele specifice terapeutului.

Scenografia conceputa de Roxana Ionescu s-a dorit una neutra. Un singur element de decor individualizeaza personajul principal si compozitia scenica: pinza care coboara de pe peretele atelierului-ospiciu si curge pe toata suprafata scenei. Este o lucrare inceputa de Juan Pablo Castel, din care el a taiat fereastra atit de importanta pentru povestea din roman, fereastra care, dupa crima, ii invadeaza toata pictura. Taieturile sint acoperite cu fisele sale clinice, cu rapoartele medicale pe care stau martusirile de zi cu zi.
Primele spectacole, in avanpremiera, au avut deja loc, iar premiera oficiala este programata pentru astazi, marti 3 decembrie.

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire