Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2010   |   Aprilie   |   Numarul 520   |   ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Curţi interioare

ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Curţi interioare

Autor: Daniel VIGHI | Categoria: Rubrici | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Din ritmul cotidian al Timişoarei de acu’ două sute de ani au rămas mărturie curţile interioare ale caselor din cetate. Multe dintre ele sînt invadate de birouri de avocaţi şi notari. Există, tot în aceste curţi, şi firme sărăcăcioase, cu birouri ruinate pentru traduceri, copiat acte, dactilografiat, xeroxat. Sereleurile sărăcane nu distrug cercevele, uşi vechi sau verande. Motivul nu e că ar avea mare respect şi iubire de vechiturile istorice, le-ar da deoparte degrabă, numai că nu au bani. În schimb, birourile avocăţeşti şi notariale înstărite distrug, bagă uşi din termopane, trîntesc ferestre la fel, schimonosesc curtea interioară chiar la parter. Sărăcanii au alte deprinderi: taie arborele bătrîn din curtea interioară, chiar dacă e unul singur şi chiar dacă ţine umbră balcoanelor, verandelor, scărilor, tomberoanelor. Dacă ajung bogătanii avocaţi şi notari pe la etajele din balcoanele interioare, bagă şi pe acolo niscaiva Occident, spre exemplu aparate de aer condiţionat peste stucaturi. Chiriaşii săraci îşi pun doar izmenele la uscat pe balustrade Jugendstill, gestul e orişicîtuşi mai aproape de viaţa curţilor interioare.
 

În cutia de pantofi, în fişa 1524, ni se atrage atenţia asupra faptului că „în curtea casei La regele Prusiei, proprietatea lui Hilt Franz, există o fîntînă cu apă excelentă din care beau toţi vecinii“ (Tmsw. Ztg., 1853/143). În acelaşi an, la un cincinal după revoluţia paşoptistă, la numărul 101, proprietarul Szabolets Andreas scoate la licitaţie forajul unui puţ pentru fîntînă de folosinţă proprie, din care se vor putea folosi şi apropiaţii din casele vecine. Tot atunci, domnul Dumitru Tirol anunţă tipărirea unui calendar sîrb pentru cartierul Fabric, în folosul Reuniunii pentru lectură sîrbă. Despre toate ne relatează ziarul Temeswarer Zeitung, anul 1853, la numărul 187, trecut pe frontispiciul publicaţiei. Cu un număr mai devreme (186/1853) „tenorul Vincent“ îşi anunţă debutul în Ernani şi Ebreea şi cheamă cu sinceră emoţie publicul să-i „preţăluiască înzestrarea“.




 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire