- Gheorghe Craciun: „M-am simtit bagat in seama“
Cum vi s-a parut avanpremiera de la Iasi?
Iasul este unul din putinele orase ale tarii care stie ce inseamna manageriat cultural. Fiind scriitor roman si traind in Romania, la Iasi este una din putinele dati cind ma simt, cu adevarat, un scriitor, adica simt ca traiesc intr-o lume normala, unde scriitorii sint bagati in seama, unde pot sa-si exprime opiniile, se pot intilni cu cititorii, pot sa dea autografe.
Ce a avut in mod special Iasul in privinta manageriatului cultural?
Am simtit ca la Iasi se intimpla ceva foarte serios. si asta am observat cu o saptamina inainte de a veni aici, urmarind modul in care a fost promovat evenimentul. S-a facut o prezentare cu fotografiile celor 12 autori invitati, difuzata in presa centrala si in revistele culturale, in special in Observator cultural. A existat o excelenta mediatizare, inainte de eveniment. Dincolo de asta, ce s-a observat la Iasi tine, iarasi, de o promovare complexa si bine gindita. Am inceput cu o conferinta de presa, am continuat cu o discutie libera intr-un studio de televiziune, ne-am intilnit cu elevii Colegiului National „Mihail Sadoveanu“, am citit intr-o librarie. Intre timp, presa ne-a rasfatat, am dat interviuri. Am simtit ca sintem tratati ca o grupare care reprezinta o sansa pentru literatura romana de a deschide o usa spre Occident.
Dupa cele doua zile petrecute la Iasi, sinteti mai increzator ca veti avea bune rezultate in intilnirile din Franta?
Printre colegii mei de echipa opiniile sint amestecate. Unii dintre ei sint optimisti si entuziasti. Eu am primit botezul strainatatii si am un optimism moderat. Nu sint un sceptic, nu cred ca vom avea sali arhipline, asa cum a fost la intilnirea cu elevii ieseni, dar cred ca daca, la fiecare intilnire, vor fi 60-70 de cititori francezi, va fi bine. Nu ma indoiesc de faptul ca, dincolo de contractele deja incheiate si de cartile care urmeaza sa apara, vor exista si alti editori interesati si de ceilalti scriitori.
- Gabriela Adamesteanu: „O revista a librarilor francezi mi-a cerut un interviu“
Cum s-a simtit Gabriela Adamesteanu la Iasi, dialogind, discutind si dezbatind cu cititorii?
Eu cred ca a fost o manifestare foarte bine organizata. Partenerii media au fost activi. Importanta a fost intilnirea cu publicul tinar. Astazi am vazut o sala foarte plina de elevi care venisera sa vada, sa asculte sau sa intrebe scriitori. Eu am mai fost, in urma cu trei saptamini, la o intilnire la Colegiul „Sfintu Sava“ din Bucuresti. Intilnirea de la Iasi a fost mai calda si mai intensa, a aratat un mai mare interes. Cred ca e un inceput foarte bun. Din acest punct de vedere, e foarte important „sa se dea drumul“ la lecturile publice, sa se organizeze cit mai multe intilniri cu cititorii. La noi, pina acum, cind iti aparea o carte, se facea o lansare si asta era tot. Daca lansarea e la Carturesti, cite persoane intra in sala? O suta? Vi se pare mult? Citiva sint ziaristi, altii sint prieteni si, de fapt, nu ajungi in fata unui public. Noi trebuie sa ajutam literatura pentru ca ea nu este intr-o situatie publica.
Cum?
O cale sint lecturile publice. Nu stiu daca vom avea rezultate extraordinare si imediate, dar trebuie sa incercam. Putem sa vindecam „bolnavul“ sau sa-l tinem in viata. Dar cumva trebuie actionat.
Vei pleca mai repede in Franta, ti-a aparut volumul la Gallimard. Ce ecouri ai pina acum?
In acest timp, de cind mi-a fost publicata cartea la Gallimard, am avut doua ecouri, unul de la o jurnalista, care imi citea cartea si ii placea. Al doilea, de la Page des libraires, o publicatie speciala a librarilor din Franta, unde mi s-a cerut deja un interviu. Sint doua semnale bune. Nu ma astept la ceva extraordinar, vreau sa trezesc un mic interes. Din intrebarile de pina acum, pe care le primesc din Franta, interesul nu e doar pentru mine, ci si pentru istoria Romaniei, o istorie care se regaseste in Dimineata pierduta. Romania, care era o pata alba in Franta, a inceput sa intereseze. Cred ca noi, cei 12 scriitori, care am functionat ca o echipa la Iasi, vom fi si mai mult o echipa atunci cind vom ajunge acolo, in Franta.
- Stefan Agopian: „Doua zile foarte bune“
Stefan Agopian, cum a fost manifestarea de la Iasi?
Intr-un singur cuvint: extraordinara! A fost repetitia generala pentru o piesa in care inca n-am debutat.
Starea ta, de un pesimism moderat, inainte de Paris, se pastreaza?
Da, starea mea generala, de pesimism, ca nu vom avea suficient ecou, ca nu vom avea public, se pastreaza. S-a mai imbunatatit starea mea momentana. Au fost doua zile foarte bune pentru scriitorii romani.
Si daca vei avea succes in Franta, ne promiti un interviu mai amplu in Observator cultural?
Da, indiferent de ce se va intimpla, va dau un interviu, cit de lung doriti, cind vin din Franta. Va povestesc tot.
(a consemnat Ovidiu SIMONCA)

