OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

De mult nu mi s-a intimplat sa „infulec“ o carte pe nerasuflate. Am cumparat Bagau la Tirgul de carte, fiindu-mi recomandata de Liviu, un prieten in ale carui gusturi in materie de literatura cred.
Am pus-o in valiza pentru Novi Sad. La dus, am „preferat“ pe tren Avantaje, Formula As, Tabu etc. La intoarcere, singura intr-un compartiment de tren civilizat, am deschis cartea si nu am mai lasat-o din mina. Am calatorit nonstop cu Ioana Bradea, in Intercity-ul de Timisoara, simbata.

Am rosit citind pagini pline de „cuvinte ovule“, mi-am biciuit inhibitiile lingvistice si sonore adormite in mine si le-am facut sa isi revendice dreptul la libera gindire si expresie, m-am incarcat de un erotism „ca o racoare de rufe la timplele mele“, de prea realul unei lumi de dincolo de telefoanele erotice pe care nu il intuiam la o asemenea dimensiune tragicomica, am ris de una singura „ca broasca la bariera“ citind paginile despre injuraturile la romani sau imaginindu-l pe baiatul meu sunind in locul lui Mirel la linia fierbinte. Mi-am retrait amintiri cu clavicule de Mariusi virtuali, am visat sa ma dau cu troleul prin Capitala si mi s-a facut dor de Sex Pistols si de Tom Waits. Mi-am regasit prieteneste, empatic, angoasele mele existentiale, m-am simtit, ca si Ioana, amara (nu stiu de ce o tutuiesc – e poate virsta ei sau poate intimitatea mea cu ea din trenul Intercity!), am avut ca si ea „sentimentul de consex“, aderind la nevoia ei de reflectoare pe dinauntru, nu pe din afara.

Nu am competenta si nici apetenta sa fac critica literara in jurul cartii. Sint doar entuziasmata de tipul de experienta pe care l-am trait cu Bagau in Intercity-ul dinspre Timisoara catre Bucuresti. Nu a fost o lectura, a fost mai curind participarea la un happening. Ochii citeau si refuzau uneori, din pudoare, mai ales la inceputul aventurii, sa continue. O faceau totusi, devenind treptat dezinhibati si avizi de vulgaritatea bruta, dar in acelasi timp tandra, gingasa, elevata, trista. Urechile au vrut la un moment dat sa si auda, asa ca m-am trezit citind fragmente cu voce tare. Ratiunea vroia sa inteleaga – asa ca am revenit la unele pasaje. Sufletul si-a lasat in cele din urma garda jos, primind de-a valma si deopotriva vulgaritatea, tandretea, cultura si incultura, cabotinajul, cinismul si nefericirea clientilor si fetelor de la linia erotica. Am luat la un moment dat un creion in mina si mi-am notat in agenda mea personala de telefoane, adrese, liste de urgente si „diverse“: „Cum poti sa iti violezi trecutul? El e terminat, dar tu te incapatinezi sa-l tot futi la creier“… Mersi mult, Ioana, si, in semn de pretuire, iti trimit si eu o scurta scrisoare pentru colectia ta:


Draga Ioana,

Iti spun despre mine ca sint mult mai bine dupa ce ti-am citit cartea. Mai dezinhibata si „extraverala“, ca unul din clientii tai… Ti-am vazut poza pe contracoperta cartii… zici ca arati ca un sampon cu balsam 2 in 1? Nu stiu ce sa zic… mie imi pare ca arati ca un pian Steinway agatat strimb si provizoriu in mijlocul tavanului unei camere netencuite in care, printr-un geam murdar, patrunde totusi lumina…

Scriu aceste rinduri ca sa iti urez sa apuci, cum zici tu, o lume in care sa platesti lucrurile cu cuvinte… Si, de nu o apuci, atunci sa imi promiti ca lumea asta in care totul se plateste altfel nu te va viola in prea mare masura… Asta ca sa sper ca intr-o alta simbata, intr-un alt Intercity, voi calatori din nou cu tine.

„A ta postala“,

Laura GRÜNBERG
__________

1. Pe marginea cartii Bagau de Ioana Bradea, Editura EST, 2004.