Categoria: 
Codul Educaţiei, aşa cum este intitulat şi prezentat de către dna ministru E. Andronescu, este publicat pe pagina de web a Ministerului Educaţiei şi este supus dezbaterii publice de pe 14 august, pentru ca pe 2 septembrie să fie aprobat în Parlament. Astfel, se doreşte să se ajungă la o formă finală a reformelor care au fost implementate anual, timp de nouăsprezece ani, în sistemul educaţional românesc. Chiar dacă întreaga societate îşi doreşte o soluţionare a acestei probleme, se pune întrebarea: pentru o lege care stă la baza viitorului societăţii, e oare suficientă o dezbatere publică de trei săptămîni, mai ales într-un an de accentuare a crizei economice, cînd toate proiectele bugetare ce ţin de implementarea reformelor eşuează?
1. Din modul în care oferta a fost prezentată şi mediatizată nu reiese clar care va fi structura examenului de bacalaureat pentru diversele specializări în parte. Exemplele oferite au ilustrat doar distincţia profil real – profil uman, fără să ţină cont de ramificaţiile celor două filiere mari. În consecinţă, elevii şi profesorii nu au toate datele pentru a putea judeca propunerile. Din informaţiile actuale, reiese următoarea variantă, lipsită de orice logică şi coerenţă:
2. La profilul uman, disciplinele opţionale pentru proba a III-a, aşa cum reiese la ora actuală, sînt geografia, logica, psihologia, filozofia şi economia.
Menţionăm:
3. Ultimele patru obiecte fac parte din aceeaşi ramură, aceea de ştiinţe socio-umane. În ciuda faptului că se doreşte experimentarea unei noi forme de bacalaureat, nu se prevede nimic în legătură cu schimbarea planurilor-cadru. În consecinţă, în forma actuală a planurilor-cadru, cele patru discipline dispun de un număr egal de ore la ambele filiere (real/uman) şi se studiază consecutiv, fiecare în cîte un an. Rezultă că ele nu pot fi considerate fundamentale pentru profil şi nici măcar specifice filierei umane.
4. În plus, aceste patru obiecte erau considerate pînă în vara acestui an, cînd s-au susţinut cele două sesiuni ale bacalaureatului 2009, discipline opuse profilului uman, ele făcînd parte din lista obiectelor alese de candidaţi la proba F. Considerăm că încadrările conceptuale nu pot fi şi nu trebuie să fie schimbate cu o uşurinţă care frizează lipsa de interes pentru înţelegerea reală a structurii unui învăţămînt de calitate.
5. Ca obiecţie de principiu, constatăm descurajarea sistematică, prin politici confuze, a filierei umaniste a învăţămîntului liceal. Această descurajare contravine cerinţelor pieţei muncii, unde se constată existenţa unui excedent de absolvenţi de profil real/economic/tehnologic, dintre care o bună parte alege să urmeze o carieră universitară în profil filologic sau LMA (limbi moderne aplicate) fără să posede competenţele necesare pentru a se realiza aşa cum se cuvine în timpul anilor de studii şi ulterior.
Credem că:
6. Filiera umanistă a învăţămîntului liceal trebuie să beneficieze de o definiţie clară, care să-i recunoască locul fundamental, complementar învăţămîntului teoretic de tip real/economic/ tehnologic.
În cazul în care se va recunoaşte valabilitatea de principiu a obiecţiei expuse la punctul 6 de mai sus, aducem în discuţie următoarele aspecte:
A. Disciplinele cu adevărat fundamentale pentru filiera umană (de exemplu, limbile străine) trebuie să îşi găsească locul pe lista disciplinelor opţionale pentru examenul de bacalaureat.
B. În rîndul acestor discipline, limba latină ocupă un loc foarte important, atît din punct de vedere teoretic, cît şi practic.
C. În ultimii ani, s-a constatat o creştere constantă a numărului de elevi care au susţinut proba E (conform structurii actuale a examenului) la limba latină.
D. Elevii filierei umaniste (profil filologic) susţin teză semestrială la acest obiect.
E. Rolul formator al disciplinei este evident pentru orice expert care poate privi atît în trecut, cît şi în viitor. Este vorba despre una dintre cele mai solicitante, dar şi mai eficiente discipline studiate în liceu, care creează elevilor competenţe dintre cele mai utile, prin deschiderea către domenii extrem de variate, precum filologia, dreptul, ştiinţele politice, studiile culturale europene etc.
F. Este o disciplină care pune elevul într-un contact foarte strîns cu valorile pe care se fundamentează cultura europeană de astăzi şi se pretează la tratări cu caracter cu adevărat interdisciplinar şi inovator.
Noi, profesorii de limba latină din ţară, le adresăm factorilor decizionali din Minister îndemnul de a fi responsabili şi înţelepţi în privinţa hotărîrilor luate pe marginea legilor educaţiei, care sînt de o importanţă covîrşitoare pentru întreaga naţiune. Festina lente! era îndemnul adresat conaţionalilor săi de către principele roman Octavianus Augustus, care a reformat după acest principiu Roma, transformînd-o dintr-o cetate de cărămidă într-una de marmură. Se va comite o gravă greşeală prin scoaterea limbii latine din învăţămîntul românesc, uitînd de origini, limbă, cultură şi chiar de un „ideal naţional, întemeiat pe valori umaniste universal recunoscute“, cum prevede proiectul Codului Educaţiei, propus de M.E.C.I. Acest lucru ar echivala cu un genocid intelectual, ostil oricăror influenţe liberalizante şi, în genere, disciplinelor cu adevărat formatoare din programa şcolară. Considerăm că proiectul de reformă a bacalaureatului trebuie regîndit din temelii, iar aplicarea sa amînată pînă la obţinerea unui consens al specialiştilor (profesori şi oficiali ai Ministerului) şi al elevilor şi părinţilor, în privinţa acestor probleme.
Peste 200 de profesori de limba latină din ţară, preuniversitari, universitari, academicieni şi cercetători, semnează acest apel pentru a fi publicat în Tribuna Învăţămîntului şi înaintat Ministerului Educaţiei şi Parlamentului României.
Prof. univ. dr Mihaela Paraschiv,
Universitatea „Al.I. Cuza“, Iaşi, Facultatea de Litere, şef al Catedrei de limbi clasice
Lector univ. dr. Cezar Octavian
Tabarcea, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Catedra de filologie clasică
Prof. Alla Apopei, Liceul Teoretic
„V. Alecsandri“, Iaşi
Prof. Delia Tiron, Liceul Teoretic
„Al.I. Cuza“, Iaşi
RSS Feed
Newsletters