OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Chloé Delaume
Locuiesc in televizor
Traducere din limba franceza de Mioara Izverna
Editura Art, Colectia „Desenul din covor“, Bucuresti, 2007, 144 p.

Locuiesc in televizor, tradusa din limba franceza de Mioara Izverna si publicata la Editura Art, se adreseaza celor care ignora realitatea televiziunii: televiziunea in doze masive. Aceasta este, in fond, soarta unei bune parti dintre oameni, o realitate pe care ei, cititori de Télérama (si cititorii in general), o ignora.
Chloé Delaume face, ea insasi, experienta respectiva. Avem de-a face aici cu o literatura experimentala, asa cum se intimpla si in celelalte carti ale lui Chloé Delaume, de pilda in Corpus simsi (o carte despre jocul video The Sims) sau cind scrie pe blogul ei. Autoarea se face subiect al experientei si se supune la niste doze masive de televiziune, ca sa vada ce se intimpla.

Experienta se desfasoara urmind un protocol precis si pe o durata fixata, respectata cu orice pret (pentru ca experienta in sine are un pret mental si uman). O idee simpla, inspirata din excelentul documentar Supersized me (citat in carte), in care regizorul hotaraste sa manince numai la McDo. Chloé Delaume se supune la o experienta dificila: ramine „timp de 22 de luni, de dimineata pina seara“ in fata televizorului. Un roman minunat scris, pentru ca Chloé Delaume scrie asa cum respira, cuvintele aluneca precum o dansatoare, vocabularul e smaltuit cu aur subtire, frazele sint frumoase si usoare ca niste pasi de balerina:
„Asezarea dispozitivului. in camera, ca si in sufragerie, un televizor. Sufrageria va fi biroul meu. Tocmai am semnat contractul. in el scrie ca eu, subsemnata, ma angajez sa. Sa ma expun, sa ma supun televizorului. Cum ma trezesc din somn, sa apas pe buton. Sa fiu drastica, sa nu fac aproape nici o pauza, sa evit iesirea din apartament.“

Nu este vorba, desi titlul cartii o sugereaza, de o autobiografie fictiva a unui prezentator de pe micul ecran. Nu, e cu totul altceva. Un gen greu de descris, un text care se prezinta sub forma a 27 de secvente, consacrate acestei experiente. Naratoarea isi propune sa se scufunde cu totul in lumea televizuala, exact ca o telespectatoare. Ea porneste de la faimoasele cuvinte ale lui Patrick Le Lay, PDG-ul primului post de televiziune francez: „Ca un mesaj publicitar sa fie ultraeficient, creierul telespectatorului trebuie sa fie liber. Grila noastra de programe e facuta sa-l «defriseze», cu alte cuvinte sa-l relaxeze si sa-l pregateasca in pauza dintre doua reclame. Ceea ce vindem noi companiei Coca-Cola este timpul unui creier disponibil(izat)“. Chloé Delaume, in ce-o priveste, doreste sa stie cum reuseste televiziunea sa vinda creierul nostru de telespectator produsului in chestiune.

Cartea propune reflectii despre forma si forta viciilor intretinute de societate, despre raportul cu lumea si cu celalalt, despre raportul cu sine si cu realul si, in fine, despre cruzimea care dormiteaza in noi (in creierul nostru de reptila, se pare) si pe care o trezeste televizorul. Locuiesc in televizor se opreste la evocarea telerealitatii (versiune soft, pentru ca e vorba de Star academie, un fel de Dansez cu tine) si la ceea ce produce spectacolul competitiei si al umilirii, in creierul nostru disponibil.
Un roman ingrozitor si splendid in acelasi timp, deoarece stilul lui Chloé Delaume este intotdeauna prezent (pina la urma, televiziunea nu o ucide!), fascinant, percutant. Uneori sintem tentati sa abandonam cartea, pentru ca subiectul este atit de arid si relatarea prea putin complezenta, dar cel mai adesea, sintem prinsi de text, care ne lasa sa speram intr-o salvare.

Chloé Delaume este una dintre cele mai neobisnuite autoare franceze contemporane si una dintre cele mai talentate. Servita de o pana inspirata, ea face apel la experienta tinerei sale generatii (s-a nascut in 1973) ca sa-si scrie romanele. Mesajul transmis este ca televiziunea da nastere unui flux care dilueaza individul, cufundat in mijlocul unei magme imense, unde isi pierde personalitatea. Chloé Delaume are o idee inalta despre rolul scriitorului in societate si chiar in ce priveste supravietuirea umanitatii. Scriitorul este cel care testeaza efectele la care sint supuse creierul si trupurile noastre si la care se supune el insusi, cu riscul vietii sau sanatatii lui mentale. in felul acesta, ea se compara cu o „santinela“, cu un termen imprumutat medicinei: ganglionul santinela este cel care indica daca trupul este atacat. Este cel dintii pe care il extirpam, ca sa eliminam raul si sa-i salvam pe altii, in cel mai bun dintre cazuri.
O ultima curiozitate demna de interes: cartea aceasta are o versiune audio, pe care o putem asculta pe site-ul lui Chloé Delaume. Ca sa auziti continutul creierului ei, vizitati adresa urmatoare: www.chloedelaume.net.

––––––––––––––––––
La invitatia Ambasadei Frantei in Romania, Chloé Delaume va fi prezenta la Bucuresti in perioada 6-9 februarie 2008.