Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2011   |   Septembrie   |   Numarul 593   |   Înapoi la origini. Bienala formală de la Istanbul

Înapoi la origini. Bienala formală de la Istanbul

Autor: Iulia POPOVICI | Categoria: Actualitate | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Înapoi la origini. Bienala formală de la Istanbul
Nici o lucrare a lui Félix González-Torres nu se numără printre cele expuse în cadrul Bienalei de Artă de la Istanbul – dar faptul că artistul american (de origine cubaneză și crescut în Puerto Rico) decedat în 1996, la 42 de ani, e sursa de inspirație a actualei ediții de bienală transpare la fiecare pas. Imaginea Bienalei pornește de la González-Torres, la fel și titlurile, general și al secțiunilor, care poartă numele unor lucrări ale lui (Untitled – cu amendamentele Abstraction, Passport, Ross – numele iubitului artistului, decedat cu cîțiva ani înaintea lui, de aceeași boală, SIDA –, History, Death by Gun), iar unele creații fac referință directă la opera lui – ca ceasurile lui Nicolás Bacal și cele două monede (doi euro, o liră turcească) aproape identice din Perfect Lovers, lucrarea artistului Ahmet Ögüt, ambele trimițînd la Untitled (Perfect Lovers) a lui Félix González-Torres.
 
Spre deosebire de anii trecuți, cei doi curatori, Jens Hoffmann și Adriano Pedrosa, au optat pentru un singur spațiu de expunere (Antrepo, lîngă muzeul Istanbul Modern) și nici un eveniment performativ sau discursiv (conferințe etc.). Nici urmă din spectaculosul orașului, nici măcar Depo (fostul depozit de tutun) sau fosta școală grecească n-au mai fost pe harta curatorilor. Nici despre artiștii și lucrările invitate nu s-a știut mare lucru înainte de deschiderea de pe 15 septembrie – pentru că, spun curatorii, s-a dorit evitarea marketingului tipic de bienală (abia după deschidere s-a dovedit că această ediție a Bienalei de la Istanbul cuprinde, de pildă, un număr excepțional de lucrări comisionate). În comunicatele de presă ca și în interviurile date, curatorii și-au afirmat accentuat interesul pentru practica display-ului, pentru simplificarea discursului expozițional, pentru întoarcerea la estetic, primînd asupra conținutului și a implicării socio-politice, pentru „artă ca valoare universală“.
 
De aici și aerul de muzeu al Bienalei 2011 – simplă, într-adevăr, cîtă vreme știi din start că în secțiunea Untitled (Abstraction) vei întîlni – vulgarizînd puțin – doar forme geometrice, iar Untitled (Death by Gun) lucrează cu variațiuni pe tema violenței, cu precădere legată de armele de foc, de la primele imagini fotografiate ale morții, în timpul Războiului Civil american, la o instalație cu obuze din cel de-al Doilea Război Mondial, transformate în vaze aurite atent lucrate, și la fotografiile de presă, din Sicilia anilor ’70-’80, ale Letiziei Battaglia, instantanee grotești ale crimelor Mafiei. Mult mai generoasă și variată este secțiunea Untitled (History), în care se regăsesc de la stop-cadrele anatoliene ale primei femei-fotograf din Turcia, la colecția de obiecte recuperate din ruinele caselor palestiniene dărîmate de autoritățile israeliene din Ierusalimul de Est, muzeificate în vitrine de expoziție arheologică în lucrarea lui Bisan Abu-Eisheh, Bayt Byoot „Playing House“ (2008-2011). Aceleiași teme îi aparține și videoul egipteanului Wael Shawky, Cabaret Crusades: The Horror Show File (2010), prezentat separat, în care artistul folosește marionete tradiționale piemonteze dintr-o cunoscută colecție de la Torino pentru a pune în scenă o sîngeroasă versiune arabă a cruciadelor din 1096-1099, una dintre cele mai interesante lucrări ale acestei Bienale.
 
Recentele ediții ale Bienalei au beneficiat de o participare românească (în 2009, invitată a fost regretata Ioana Nemeș), însă acum e pentru prima dată cînd la Istanbul sînt prezentate lucrări ale mai multor artiști – Geta Brătescu, ale cărei Vestigii (o serie din 1972) sînt prezentate în secțiunea de expoziții solo, și Mona Vatamanu și Florin Tudor, cu Land Distribution (2010) și seria de picturi Întîlnire cu istoria (2007-2011), prima în secțiunea Untitled (Abstraction), celelalte, în Untitled (History). În 2011, și Institutul Cultural Român de la Istanbul (care are un nou director adjunct, în persoana lui Alexandru Bălășescu, interesat în mod activ de artele vizuale) s-a implicat mai mult decît de obicei, conferința de presă la care urmau să ia parte inclusiv directoarea Bienalei, Bige Örer, și Adriano Pedrosa, fiind anunțată distinct, ca eveniment paralel, în mapa de presă. În această expoziție la scară mare, în care singura prezență „regională“ vizibilă e cea a artiștilor sud-americani, iar în contrast cu ediție de acum doi ani (cînd curatoare au fost membrele grupului croat WHW), artiștii din Europa Centrală și de Est sînt rari, participarea românească este extrem de accentuată, mai ales prin modul de expunere, în săli dedicate. Lucru important, avînd în vedere că – în ciuda corespondenței temporale cu Bienala de la Veneția și a faptului că ediția de anul acesta e dezamăgitoare – Bienala de la Istanbul e cel mai reputat eveniment major în artele vizuale din regiunea noastră.
 
În imagine: Mona Vatamanu şi Florin Tudor, Land Distribution, 2010
 


Etichete:  Bienala de la Istanbul
 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire