OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST

- Adrian Stoian si Enache Robert la Eurovision Young Dancers 2005.
Duminica 20 februarie 2005, au fost anuntate de catre TVR Cultural, organizatorul pentru Romania al competitiei internationale Eurovision Young Dancers, rezultatele selectiei nationale. In mod exceptional, in editia din acest an, care va avea loc in luna iunie la Varsovia, Romania va fi reprezentata de doi tineri dansatori, Adrian Stoian (dans contemporan) si Enache Robert (dans clasic).

- Generatia ’27 din Spania/ Generatia ’27 din Romania.
Joi 24 februarie, la ora 18.00, la Centrul de presa al Radiodifuziunii romane (Str. Gen Berthelot, nr. 60-64), in cadrul Conferintelor Cuvantul, Dan C. Mihailescu a sustinut conferinta cu tema Generatia ’27 – atunci si acum. Miza politica sau miza culturala? I-au raspuns in replica Marta Petreu (Vine o zi cind trecutul te ajunge din urma) si Mihai Sora (Unde poate duce lipsa de cultura politica?). Luni 28 februarie, la ora 18.00, in sala de Consiliu a Facultatii de Litere, Jaime Olmedo Ramos (filolog si eseist spaniol, director tehnic al Dictionarului Biografic al Academiei Regale de Istorie din Spania) a tinut conferinta intitulata Don Quijote si Cervantes. Cealalta mare revendicare a Generatiei ’27, urmata de dezbaterea cu titlul Generatia ’27 din Spania/Generatia ’27 din Romania, in cadrul careia au intervenit Andrei Ionescu, Sorin Marculescu, Dan C. Mihailescu si Jaime Olmedo Ramos. Dezbaterea a pus in discutie asemanarile si deosebirile de formula si de atitudine dintre cele doua generatii literar-culturale.

- Spectacol de dans contemporan la Teatrul Odeon.
Joi 24 februarie, la orele 11.30, in Salonul de Onoare al Institutului Francez, a avut loc conferinta de presa, organizata cu prilejul spectacolului de dans contemporan Fiuk, coregrafia Pàl Frenak. Conferinta s-a tinut in prezenta coregrafului si a dansatorilor. Spectacolul a avut loc vineri 25 februarie, la orele 19.00 la Teatrul Odeon.

- Art digital vidéo, proiectie realizata cu sprijinul Institutului Francez din Bucuresti si a Muzeului National de Arta Contemporana (MNAC).
Vernisajul programului Art digital vidéo, realizat cu sprijinul Institutului Francez din Bucuresti si al MNAC a avut loc miercuri 23 februarie 2005, la ora 18.00, in mediateca MNAC. Programul poate fi urmarit de miercuri pina duminica, intre orele 10.00 si 18.00, pina pe 20 martie 2005.

- Doisprezece tineri rromi au absolvit cu succes a patra editie a programului de pregatire jurnalistica la CJI.
Cea de-a patra editie a Programului de pregatire jurnalistica pentru tinerii rromi s-a incheiat vineri 25 februarie, printr-o ceremonie in care cei 12 absolventi au primit diplome de onoare. Evenimentul a vut loc la Hotel Residence, Str. Clucerului nr. 19, intre orele 17.00-19.00. Ultimele doua editii ale programului au beneficiat de sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Republicii Federale Germania prin Pactul de Stabilitate.


VA FI

- Inscrisuri dusmanoase/ Scripta hostilia.
Muzeul National al Literaturii Romane, Bd. Dacia nr.12, gazduieste in perioada 3-25 martie 2005 expozitia Inscrisuri dusmanoase/ Scripta Hostilia, organizata de Asociatia Ziaristilor Independenti din Romania. Publicul este invitat sa vada manuscrise de sertar, samizdate, manifeste, afise, caricaturi, carti si brosuri ostile sau neconforme ideologiei oficiale a celor aproape 45 de ani de comunism romanesc. In acest sens, este organizat si un program de conferinte, ce vor avea loc in zilele de joi ale lunii martie, dupa cum urmeaza: 3 martie 2005, ora 18.00: Doina Jela (secretar AZIR) – Prezentarea expozitiei; Ana Blandiana – Literatura de sertar si disidenta. Un studiu de caz: cazul meu; Victor Frunza – File din dosarul meu de securitate.

- Recital de vioara la Sala Cantacuzina a Muzeului National George Enescu.
Vineri 4 martie, la ora 17.00, la Sala Cantacuzina a Muzeului National George Enescu, in cadrul manifestarii Tinerii si marea muzica, va avea loc recitalul de vioara sustinut de Tudor-Neculai Dornescu. La pian: Viorica Boerescu si Edit Fazakas. In program vor fi prezentate lucrari de Ludwig von Beethoven, Cesar Franck si George Enescu.

- Festivalul international de film Portret de femeie la Institutul Francez – sala Elvira Popescu.
In perioada 7-13 martie puteti vedea la sala Elvira Popescu a Institutului Francez, Bd. Dacia 77, in cadrul Festivalului international de film Portret de femeie, filmul Pretul frumusetii, un documentar de lungmetraj, semnat de regizoarea Erika Hníková. La premiera romaneasca a filmului, care va avea loc vineri 11 martie, ora 18.00, va participa si regizoarea Erika Hníková, cu care, dupa proiectie, va avea loc o discutie.

- Festival de Teatru Francofon Lovitura de teatru la Bucuresti.
Institutul Francez din Bucuresti va invita astazi 3 martie, la ora 12.00, in Holul Institutului, la conferinta de presa organizata cu ocazia deschiderii Festivalului de Teatru Francofon Lovitura de teatru la Bucuresti. Conferinta ii va avea ca invitati pe: Oana Pellea, Mircea Diaconu, Alexandru Darie, Cornel Todea, Valeria Sitaru, Mihai Dinvale, Catalina Buzoianu si multe alte personalitati din lumea teatrului. Alaturi de acestia vor fi prezenti domnul Daniel Sotiaux, Consilier al Delegatiei Wallonie-Bruxelles, si domnul Patrice Peteuil, Director Adjunct si Atasat Cultural, Institutul Francez din Bucuresti.

- Concert extraordinar Johann Strauss la Opera din Timisoara.
Miercuri 9 martie, la ora 19.00, la Opera din Timisoara, va avea loc Concertul extraordinar Johann Strauss, sub conducerea lui Wolfgang Gröhs (Austria). Interpreteaza: Laura Feier, Stefania Stefan, Lucia Papa si Crina Vezentan. Participa Orchestra si Ansamblul de balet ale Operei Nationale Romane din Timisoara. In program: uverturi, valsuri, polci si arii din operetele: Liliacul, Voievodul tiganilor, Singe vienez.


Propaganda comunista, in direct la OTV

In emisiunea Dan Diaconescu Direct din 18/19 ianuarie si 14/15 februarie 2005, generalul de Securitate Nicolae Plesita a emis declaratii ofensatoare si inadmisibile intr-o societate democratica la adresa unor victime ale regimului comunist, ca si a celor care au intervenit in direct, in timpul emisiunilor. Ca urmare, un grup de ziaristi, scriitori, istorici, medici si cercetatori fac apel la toate ONG-urile reprezentind societatea civila si organizatiile reprezentative ale presei din Romania sa ia atitudine ferma impotriva exercitarii abuzive a libertatii de exprimare in emisiuni de genul celor sus-amintite si sa fie solidare cu initiativa de condamnare publica si incriminare legala a unor asemenea fapte. Ei cer Parlamentului si Guvernului Romaniei sa initieze adoptarea unor reglementari prin care sa incrimineze negarea caracterului totalitar al regimului comunist din Romania din perioada 1945-1989 si a represiunii practicate de acest regim impotriva celor care i s-au opus in numele libertatii, democratiei si neatirnarii tarii.


Herta Müller in Romania

Herta Müller va veni in Romania, la Timisoara si Bucuresti, in cadrul manifestarilor din lunile martie si aprilie prilejuite de aniversarea a zece ani de la infiintarea Editurii Polirom. Cu ocazia prezentei in Romania a Hertei Müller se va lansa si volumul Regele se-nclina si ucide, aparut la Editura Polirom, in traducerea lui Alexandru Al. Sahighian. Miercuri, 9 martie, ora 17.00, la Institutul Cultural Roman va avea loc lansarea cartii si o lectura bilingva. Participa: Herta Müller, Nora Iuga, Catrinel Plesu, Alexandru Al. Sahighian, Rodica Binder, T.O. Bobe, Denisa Comanescu, Ovidiu Simonca.

A doua zi, Editura Polirom, PEN Clubul Roman, revista Suplimentul de cultura si suplimentul Bucurestiul cultural al revistei 22 va organiza o seara de lectura Herta Müller si o dezbatere asupra volumului Regele se-nclina si ucide. Evenimentul va avea loc joi, 10 martie, ora 17.00, la Grupul pentru Dialog Social, Calea Victoriei nr. 120. Participa: Herta Müller, Gabriela Adamesteanu, Nora Iuga, Alexandru Al. Sahighian, Nicolae Prelipceanu, Denisa Comanescu. Herta Müller s-a nascut in Romania si a studiat germana si romana la Universitatea din Timisoara. In 1997, a emigrat in Germania, iar de atunci traieste la Berlin, fiind unul dintre cei mai importanti autori din literatura de limba germana. Pentru cartile sale, Herta Müller a primit numeroase premii germane si internationale. Din 1999, a fost nominalizata din partea Germaniei pe lista candidatilor la Premiul Nobel pentru Literatura.


Necazurile presei culturale

„Daca in Spania exista 200 de reviste culturale la 400 de milioane de hispanofoni, la noi sint 85 de reviste la 10.000 de cititori“, a concluzionat criticul literar Dan C. Mihailescu in finalul dezbaterii hispano-romane dedicate presei culturale, gazduite joi, 17 februarie, de Clubul Prometheus din Capitala. Chiar daca rostita pe un ton glumet, afirmatia reuseste sa surprinda contrastul dintre cele doua culturi si sa ilustreze tristul paradox al presei culturale romanesti.

Intitulata Presa culturala scrisa: presa sau cultura? si organizata de Institutul Cervantes din Bucuresti cu sprijinul Ministerului Culturii din Spania, in colaborare cu Fundatia Anonimul, dezbaterea a beneficiat de prezenta a trei invitati speciali, fini cunoscatori ai peisajului presei culturale iberice: criticul literar Ignacio Echevarría, Blas Matamoro – directorul revistei Cuadernos Hispanoamericanos, Juan Carlos Suñén – fondatorul si directorul publicatiei El critico. Presa culturala romaneasca pe diferite suporturi, de la publicatii tiparite la cele on-line, posturi culturale radio sau de televiziune, a fost reprezentata, printre altii, de: Gabriela Adamesteanu, Razvan Penescu, Sorin Alexandrescu, Adriana Bittel, Magdalena Boiangiu, Alina Ledeanu, Dan C. Mihailescu, Cristian Tudor Popescu.

Vorbitorii spanioli au parut preocupati de soarta spiritului critic in lupta cu ceea ce numim „cultura de masa“. Cezar Paul Badescu a constatat ca o mare parte din presa culturala – „presa de cumetrie“, cum a numit-o vorbitorul – traieste prin abolirea spiritului critic si prin substituirea acestuia cu discursul complezent. Fundamentala pentru orice revista culturala este definirea relatiei cu publicul cititor, care nu este unul real, ci „imaginar“ cum l-a definit Blas Matamoro. Ar fi de dorit sa se renunte la limbajul academic, stiintific, care indeparteaza publicul si sa se adopte un discurs critic care „construieste cititorul“. In acelasi spirit, Dan C. Mihailescu a aratat, in finalul dezbaterii, ca revistele culturale romanesti trebuie sa nu se mai adreseze pensionarilor si nostalgicilor si „sa faca pasul catre mase“.
(Simona SANDU)