Cum ai ajuns să prezinţi un spectacol în cadrul Festivalului Insolite Roumanie?
Totul a început acum un an şi jumătate. Festivalul este organizat de Laurent Porée şi de Balkans-Transit, o asociaţie mică, ce derulează proiecte pentru zona balcanică. Festivalul poartă subtitlul Printemps balkanique, iar la fiecare doi ani o ţară balcanică este pusă sub focus şi sînt prezentate evenimente culturale reprezentative pentru ţara respectivă. Prima mea discuţie cu Laurent a avut loc la Bucureşti, acum doi ani, şi a fost purtată în jurul a ceea ce se întîmplă în zona dansului, a activităţii Fundaţiei Proiect DCM, care este de altfel şi partener în cadrul acestui proiect. Profitînd de spectacolul Visa Game pe care l-am prezentat în Franţa, în 2006, am făcut o vizită la Caen, unde am continuat discuţiile, această comunicare finalizîndu-se cu prezentarea spectacolului dreams.land în cadrul festivalului, într-un teatru extrem de special, Fabrique Ephéméride, pe o insuliţă, lîngă oraşul Val de Reuil, un loc deosebit pentru creaţia artistică...
E drept, printr-un complex de împrejurări, spectacolul a avut o versiune diferită faţă de reprezentaţiile anterioare şi a fost un eveniment, cred eu, gustat de publicul de acolo, un public preponderent matur, însă neobişnuit cu spectacole din România. Era pentru prima oară cînd vedeau un spectacol de dans contemporan românesc.
Da, e interesantă această întîlnire, de altfel proiectele mele din ultimii ani au fost realizate în colaborare cu artişti străini. Acest spectacol s-a născut ca urmare a proiectului Danse. Entre. Deux, în colaborare cu Luxemburg-ul. A fost o bucurie să mă reîntîlnesc cu cele două colege, dansatoarele Camille Mutel şi Litsa Kiousi. E un act artistic în care am investit mult, e o formă de spectacol care mie îmi place foarte mult, el se schimbă de fiecare dată în funcţie de contextul în care este prezentat, de spaţiu, de cît de mult se implică oamenii, etc. A fost o aventură plăcută şi m-am bucurat de această variantă de spectacol în care, la un moment dat, uşile sînt larg deschise şi soloul lui Camille este prezentat afară, în natură, fiind astfel potenţată atmosfera de vis a spectacolului. După spectacolul de dans, a urmat un concert susţinut de Vlaicu Golcea, Cristian Ştefănescu (Electric Brother) şi Marta Hristea, cu proiecţii video realizate de Daniel Gontz, a fost o seară minunată, cu o echipă caldă, care ne-a primit foarte bine, şi cred că am pus bazele unei colaborări perene cu acest teatru, cu această echipă interesată să păstreze legătura cu spaţiul românesc. Ei au un proiect numit Babel Europe, care se va desfăşura la Ruse şi Giurgiu, în care sînt interesaţi să implice şi dansul contemporan românesc. Acest drum în Franţa a deschis porţile pentru un nou important proiect pe care sperăm să îl realizăm în 2011, un festival organizat în Franţa şi dedicat dansului românesc, care ar marca cei 20 de ani de la proiectul La Danse en Voyage, organizat de Franţa în România, un proiect major, care a avut un rol important în dezvoltarea dansului contemporan din România…
Proiect care, de altfel, a produs declicul pentru ceea ce înseamnă acum dansul contemporan la noi.
Un proiect-avalanşă care generează alte proiecte
Ai putea da un diagnostic pentru Festivalul Insolite Roumanie, în ansamblul său?
Îmi este foarte greu să vorbesc despre tot, pentru că acest tot este foarte complex. La nivelul filmului, la nivelul întîlnirilor dintre scriitori şi public, al spectacolelor pentru copii, al expoziţiilor de artă vizuală, totul a fost de o mare diversitate. Au participat artişti foarte diverşi, evenimentele s-au petrecut în foarte multe locuri.
Publicul a venit în număr mare?
Important e că avem ce arăta lumii, că ne-am construit un peisaj artistic bogat.
Da, şi foarte important e că acest festival a fost profund interdisciplinar şi a deschis larg uşile tuturor artelor, a facilitat dialoguri artistice între diverse modalităţi discursive din perimetrul artelor. Ce mi se pare relevant este faptul că, prin continuitatea pe care Laurent Porée o asigură manifestării Printemps balkanique (ne aflăm deja la cincea ediţie), a reuşit să îşi construiască o reţea de parteneri locali care îl ajută, pentru că e dificil ca o singură persoană să acopere atît de multe zone artistice. Avînd o astfel de reţea, a reuşit să facă să funcţioneze un proiect foarte complex şi… insolit. Partenerii români ai proiectului Insolite Roumanie au fost Institutul Cultural Romån din Bucureşti, Institutul Cultural Român din Paris şi Administraţia Fondului Cultural Naţional.

