OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Plotin
Enneade I.6(1) Tratatul despre frumos urmat de Viata lui Plotin si Ordinea scrierilor acestuia de Porfir
Editie bilingva. Notite introductive, text grecesc, traducere, note, cuvint lamuritor, addenda, bibliografie esentiala de Vasile Rus, Editura Antaios,
2000, 236 p., f.p.

A te apleca cu scrupulozitate asupra operei lui Plotin, a mai si publica traducerea ei impreuna cu studiul inalt academic ce-o insoteste este, in conditiile noastre de azi, un demers de-o cutezanta ezoterica, daca nu de-a dreptul un gest „conspirativ“ al spiritului in „fronda“ cu timpul. S-a invrednicit cu aceasta benedictina truda filologul de autentic rafinament care este Vasile Rus, profesor de limbi clasice la Facultatea de Litere din Cluj. Editura Antaios prezinta, in conditii grafice elegante, aceasta contributie selecta a scrierilor plotiniene insotita de Viata lui Plotin intocmita de Porfir, discipolul lui Plotin, cel care prefatase editia antica a Enneadelor, de unde, in actualul volum, Vasile Rus extrage doar Tratatul despre frumos (I.6,1).

O prima varianta romaneasca a fragmentelor din Enneade, respectiv din Tratatul despre frumos, intilnim deja in Antologia filosofica alcatuita de N. Bagdasar, Virgil Bogdan si C. Narly in 1943 (editia a doua, revazuta si adaugita, Casa Scoalelor). Din nefericire, numele traducatorului lui Plotin nu e mentionat. Vasile Rus s-a slujit pentru „stabilirea terminologiei filozofice cit mai apropiate de gindirea plotiniana in actuala editie bilingva de ordinea cronologica a compunerii tratatelor de editia din 1924 a Enneadelor, realizata de Emile Bréhier“, precum si de Antologia sus amintita, comparind-o cu versiunea lui Stephen MacKenna din The Great Books of the Western World (vol. II in Encyclopaedia Britannica). Rezulta, astfel, un text „in oglinda“ drept reper pentru eruditii in domeniu, cit si pentru studentii limbilor clasice ori ai sectiei de filozofie. Talmacirea romaneasca a scrierii plotiniene e o provocare cu atit mai mare cu cit sintem deja avertizati asupra densitatii textului original, a frazeologiei greoaie concepute de autor si a unei foarte speciale cadente a frazei, pe care prezenta lucrare incearca s-o respecte in transpunerea coerenta in limba romana. Insusi Bréhier era la vremea lui constient de aceste dificultati, la care se adauga despartirea contributiei originale a lui Plotin de dialogurile platoniciene, in sistematizarea intrebarilor despre Frumos, ce provin din Hippias Major si-si afla, conform lui Plotin, raspunsul in Banchetul si in Fedru. De aceea tine Vasile Rus sa precizeze: „Ca si in cazul Vietii lui Plotin si ordinii scrierilor acestuia, am preferat sa ne tinem foarte aproape de litera si de spiritul textului stabilit de Bréhier, straduindu-ne sa redam cit mai fidel sensul frazelor plotiniene si pastrind totodata si forma lor. De asemenea, ne-am straduit sa asezam in oglinda textul traducerii, in asa fel incit sa corespunda, in masura posibilului, textului grecesc“.

Fireste, textul romanesc depaseste in lungime originalul grecesc. In ce priveste Viata lui Plotin, sintem anuntati ca semitul Malchos din Tyr, alias Porphyrios sau Porfir, care s-a aplecat si asupra vietii lui Pythagora, folosea greaca ca pe o a doua limba, „dupa syriaca materna“, ceea ce reiese evident din structura frazelor, ingreunind traducerea, fie si recurgindu-se la inspiratia din versiunea lui Bréhier, element in plus de indrazneala pentru traducator, care s-a incumetat la o atacare „frontala“, „bazata pe tactul filologic“ acumulat dupa o insemnata experienta pe texte clasice.
La vremea redactarii prezentei lucrari, Vasile Rus a avut ocazia sa se confrunte cu traducerile facute de Cristian Badilita si Cristian Gaspar, concurenta stimulatoare pentru exeget, deoarece aceste lucrari „inaugureaza un destin“, iar demersul „ezoteric“ de transpunere in limba romana a unei asemenea ordini a gindirii „integreaza din punct de vedere lingvistic opera porfiriana in cultura romana“.
Tot Porfir s-a ingrijit de punerea in ordine a scrierilor lui Plotin. Nascut in Egipt la 205 d.Chr., Plotin incepe sa studieze filozofia la 28 de ani, devenind, timp de 11 ani, elevul lui Ammonios Sakkas din Alexandria. La 40 de ani fondeaza o scoala la Roma, unde invatamintul era oral, si incepe sa scrie abia la 50 de ani – lucrind aproape „in transa“, cu o mare usurinta a improvizatiei, textele lui fiind extrem de condensate, totodata de mare inspiratie „poetica“. Moare in 270 la Campania.

De-a lungul unei vieti aparent liniare, dedicata studiului, o singura obsesie: cea a transcendentei divine, tema dominanta in neoplatonismul alexandrin. Filiatia acestei orientari – spune Vasile Rus – incepe cu Orfeu, se continua la Pythagora si Platon, se desavirseste apoi in gindirea greaca a primelor secole d.Chr. cu Plotin. In Cuvint lamuritor. De ce a editat Porfir Enneadele?, Vasile Rus explica cum, si datorita lui Plotin, ce ne trimite inapoi in „inima mitului lui Orfeu“, ajunge sa se instituie „partea cea mai spectaculoasa a credintei religioase grecesti: revelarea nemuririi sufletului, care presupune totodata metempsomatoza: trecerea partii nemuritoare, vesnice dintr-un trup in altul“. Cu gindul la Orfeu, asadar, Porfir incearca sa-si regaseasca maestrul, adunindu-i „membrele risipite“, adica opera, intr-o unitate stapinita sub semnul numarului perfect: sase. Bunaoara, tratatul Despre Frumos ocupa locul al saselea in Enneada I, fiindca daca exista o Unitate in manifestarea Formelor, numerele isi au rostul si locul lor in „dezvaluire“. Astfel, pentru ca Existenta, Viata si Inteligenta sa ramina vii in amintire, precum vocea lui Orfeu, „dorul de El“, „dorul de Acolo“ l-au indemnat pe Porfir la gestul pioasei rinduiri a memoriei inaintasului sau.
Argumentele de mare finete filologica utilizate de Vasile Rus in studiul sau permit aprofundarea unei surprinzatoare intelegeri deopotriva a unitatii unei anumite reflexivitati in Antichitatea tirzie greceasca, precum si identificarea „rupturii“ de traditia clasica, originea altei credinte, a unei alte configuratii a rostului omului in lume si a „cauzei lui finale“.