Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2010   |   Iulie   |   Numarul 532   |   Inundaţiile şi consilierii preşedintelui

Inundaţiile şi consilierii preşedintelui

Autor: Bedros HORASANGIAN | Categoria: Politic | 1 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Ultima săptămînă de viaţă şi de muncă de pe meleagurile româneşti a ridicat gradul de alertă al Administraţiei – locale, guvernamentale, prezidenţiale. Dacă la Campionatul Mondial de Fotbal, anumite surprize erau de aşteptat – evoluţia proastă a echipelor Franţei şi Italiei nu a surprins pe nimeni –, evoluţia inundaţiilor din România a stat, de la o zi la alta, sub semnul lui nu-se-ştie-bine-ce-se-va-întîmpla.

Ploile torenţiale, aducînd dintre „nouri“ cantităţi mari de precipitaţii – am reţinut şi noi jargonul de specialitate cu „cote istorice“ –, au dat peste cap nu doar localităţi izolate, ci zone întregi. Un oraş ca Dorohoi – uitat de Dumnezeu şi pomenit arareori, eventual legat de numele lui George Enescu – s-a pomenit sub ape. Apoi, zone întregi din judeţele din Bucovina şi toată Moldova lui Ştefan cel Mare şi a urmaşilor urmaşilor lui s-au văzut agresate de un Siret ieşit din matcă, iar toate poveştile molcuţe ale lui Negruzzi şi Sadoveanu s-au transformat în proza frustă a lui Marin Preda şi Mircea Nedelciu. Ce s-o fi întîmplat cu Bălineştii logofătului Tăutu, cu Pătrăuţi şi Volovăţ, toate acele minuni admirate de Balş şi Ghika Budeşti, dar şi omagiate de pana unui G.M. Cantacuzino? S-ar zice că ţara luptă şi baba se piaptănă. Să nu uităm de Pătrăuţi, sat inundat, unde se află o minunată bijuterie a arhitecturii muşatine, Biserica Sf. Ilie – una dintre zecile de minuni, în afara celor cinci biserici-monument UNESCO, reprezentînd mîndria unui neam şi putînd fi cartea de vizită a unui popor. Nu s-a pomenit mai nimic, în aceste zile cu inundaţii, de situaţia acestor lăcaşuri de cult, în mod cert atinse şi ele de inundaţii şi de intensele precipitaţii.

În imaginile transmise din avion, am recunoscut doar Mănăstirea Suceviţa şi faimoasa „Precista“ din Galaţi, înconjurată de ape. Revenind la ploile noastre, dincolo de referinţele culturale ce fac urticarie cărătorilor de ţucal din România – ca să găsim comparaţii literare într-o lume din care deja literarul nu mai face parte. Şi-ar fi găsit locul în această lume abrutizată de ştiri doar reporteri din clasa lui Geo Bogza, Cornel Nistorescu sau Brunea-Fox, care ar fi putut recrea o lume de departe. Doar că televiziunile de ştiri ne-au racordat la timpul real.
 

Ce s-a întîmplat şi se întîmplă este... rău. Ca să nu spunem nasol şi urît. Administraţia locală şi Guvernul fac cu greu faţă unei situaţii ieşite din matca normalităţii. În aceste condiţii, ieşirea la rampa actualităţii şi lansarea la apa mocirloasă a inundaţiilor a preşedintelui au fost de rău augur. Să o spunem neted: cine a programat ieşirile a făcut-o rău şi prost. Dacă vedeta îndrăgită a GDS-ului se comportă cu amărăştenii naţiunii ca un şef de clan din Rahova şi Ferentari, arogant şi ţîfnos, scandalagiu şi de-a dreptul obraznic – nici o scuză pentru replicile demne de prozele lui Ioan Groşan sau Radu Aldulescu –, atunci e limpede că ceva nu este în ordine. Ce ordine să mai fie, cînd şeful Statului se răţoieşte la sinistraţi, goneşte presa cu SPP-ul lui drag şi chelfăneşte ziarişti precum Dan Diaconescu şi Mihai Tatulici, care, nu de puţine ori, nu i-au băgat beţe-n roate preşedintelui, ci din contră? Şi atunci?

Atitudinea şefului Statului român denotă slăbiciune şi lipsă de energie. Nu se poate conduce un popor doar cu boscorodeală de chivuţă pusă pe gîlceavă. Nu se poate conduce un stat prin comportament de şef de post cu ceafa asudată. Nu se poate mobiliza şi solidariza un popor arătîndu-i o crasă lipsă de respect. De ce nu le-a spus moldovenilor, în 2009, înainte de alegerile prezidenţiale, că sînt leneşi şi că nu-şi poartă singuri de grijă? Cine schimba bezele cu Monica Ridzi, cu alde Solomon şi cu Dan Diaconescu, acum scoşi din circuit, după ce au fost folosiţi din plin? De bani ce să mai vorbim, s-au cheltuit aiurea milioane şi milioane de euro, ca să nu mai ridice din umeri preşedintele în faţa babelor moldave, zicînd, fără să clipească: „de unde bani? Dacă erau, vă dădeam“. Dar bani pentru branduri de ţară şi promo-uri de centre ICR, care nu folosesc la nimic, de unde sînt? Dar pentru sediul SPP şi alte similare acareturi? De unde se alocă, nu tot din bugetul federal, din banii Statului? De ce nu s-a zbătut preşedintele să aibă românii bani pentru asigurarea locuinţelor? „Să trăiţi bine!“ a rămas o vorbă goală. Parizerul şi medicamentele compensate sînt obsesiile celor care, azi, se văd reduşi la a suporta mojiciile şefului Statului. Am mai auzit melodia asta, cu poporul prost care nu-şi merită conducătorul super bun, şi la Hitler, şi la Ceauşescu. De unde atîtea asigurări – de persoane, case şi locuinţe –, cum le tot arunca în faţă sinistraţilor preşedintele, plin de arţag? Şi asta într-o ţară unde nu există o cultură a „asigurării“ şi unde viaţa fiecăruia nu valorează nimic.

Nu se poate ca un şef de stat să se comporte ca un şef de depozit de lemne, plin de nervi şi de resentiment faţă de angajaţii săi proşti şi leneşi. Proşti şi leneşi, nu putem fi daţi afară din ţară cu toţii, ca să rămînă doar „băieţii deştepţi“, ai lui Videanu, Berceanu şi Elena Udrea. Şi alegerile tot cu găleata şi giugu-giugu, cu ameninţări şi cu pomaneageala le-au cîştigat. Şi acum se descoperă, brusc, că poporul e prost, leneş şi, pe deasupra, cu gura mare. Ăştia sîntem, cu aştia defilăm, cu ăştia am intrat în NATO şi UE. Avertizările meteorologice au fost insuficiente.
 

Consilierii preşedintelui nu s-au ridicat nivelului solicitat de prezenţa lor la Cotroceni. Dacă preşedinţii Roosevelt, Kennedy, Richard Nixon sau Bill Clinton au avut prestaţii de primă mînă, asta s-a datorat şi oamenilor din imediata lor apropiere. Că era vorba de un Schlesinger, Kissinger, Brzezinski, John Sununu sau Snowcroft. Nu mai dăm alte nume. Spunem doar că cu alde Fota, Lăzăroiu şi Călinoiu am ajuns unde sîntem. Aici e buba. Cu Traian Băsescu cu tot.

Cu apa la piept şi cu un nod în gît.

 


Etichete:  Traian Băsescu, inundaţii

Comentarii utilizatori

toti oamenii presedintelui, cu el si cu ei, desi ne e rusine, defilămOlga - Duminica, 11 Iulie 2010, 11:16

Bun articol, scurt, obiectiv, savuros. Poate, daca mai era un mandat de castigat, altefel era limbajul presedintelui si zambetul stramb din coltul gurii. Totusi, de ce intelectualii, cu rare exceptii si momente, TAC ?

 
 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire