Caut în
cutie trimiteri bibliografice, cuvinte-cheie cărora le zicem, în regim Google,
keyword. În notiţa cu numărul 3886, o paranteză dreaptă cu un breaking news de
primă mînă: „şUnii prizonieri turci informează că la Ts ar fi ciumă precum şi
în armata turcăţ“. Că lucrurile au temei ne dă de înţeles referinţa
bibliografică următoare: „În Aviz despre evenimentele din Ardeal şi
Banat-Venetzia 13 dec.1603, Documente privitoare la istoria Ardealului,
Moldavei, vol. VII, Buc.,1934, p.187“. Fişa se încheie cu un keyword spăimos,
articulat hotărît: „Ciuma“.
Scriitorul
timişorean Duşan Baiski închipuie într-un cotidian local cum vin tătarii
într-un asediu al cetăţii şi cum nu reuşesc mai nimic, aşa că: „Unul dintre ei
dezleagă extrem de prudent un sac, îi deschide gura schimonosindu-se de greaţă
şi deşartă conţinutul în lingura catapultei. Brusc, braţul instalaţiei se
destinde şi zvîrle hoitul infectat cu ciumă bubonică dincolo de ziduri“.
(Agenda nr. 10/5, martie 2005)
Imaginarul
bombardament biologic ar fi fost înainte ca Timişoara să devină capitală de
vilâyet (în arabă), cu beylerbeyi
(adică preşedinte de Consiliu Judeţean) în regulă şi minarete în funcţie.

