OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Eforturile depuse de conducerea Accademiei di Romania, incepind cu sesiunea de comunicari ale istoricilor romani prezenti la Roma in noiembrie 1999, pentru stabilirea unor raporturi durabile intre universitati si institute de cercetare istorica din Romania si cele aflate in special in capitala Italiei au ajuns la un nou moment de finalizare in aceste zile. Intre 29 si 30 martie a avut loc la Cluj-Napoca in organizarea Universitatii Babes-Bolyai, respectiv a Facultatii de Istorie si a Centrului de Studii Transilvane sesiunea Stat si natiune in Europa Central-Orientala. Au participat istorici clujeni si un grup de istorici italieni reprezentind Universitatile „La Sapienza“ din Roma, Roma Tre si Universitatea din Messina. O problematica ampla cu teme incepind cu secolul al XVI-lea si mergind pina la epoca contemporana a subliniat inca o data interesul reciproc pentru o multitudine de aspecte ale relatiilor bilaterale romano-italiene.
Profesoul Antonello Biagini din partea Universitatii „La Sapienza“ si profesorul Francesco Guida din partea Universitatii Roma Tre in urma convorbirilor de la rectoratul Universitatii Babes-Bolyai, au pus bazele unor acorduri bilaterale care vor permite continuarea si consolidarea acestor raporturi.

In cadrul sesiunii, Universitatea Babes-Bolyai a invitat Accademia di Romania sa prezinte ultimele sale aparitii in fata unui numeros public clujean si in prezenta unora dintre bursierii „Vasile Parvan“ care au fost initiatorii renascutului program de cercetare de la Roma. S-au prezentat volumele: 1) anuarul Ephemeris Dacoromana nr. XI – 2000 (la 55 de ani de la aparitia numarului X – 1945); 2) Il piacere della ricerca. Giornate di studio in onore di Marian Papahagi; 3) Etnia e confessione in Transilvania (sec. XVI-XX). La sesiunea de la Cluj au participat: prof. Antonello Biagini, prof. Toader Nicoara, prof. Ioan-Aurel Pop, Pompiliu Teodor, Ioan-Aurel Pop, Pasquale Fornaro, Antonella Bugini, Francesco Randazzo, Ioan Bolovan, Doru Radosav, Cornel Jorju, Virgiliu Tarau, Gheorghe Iancu, Ovidiu Ghitta, Teoader Nicoara, Ana Sima, Nicolae Bocsan, Ioan-Marius Bucur, George Cipaianu, Francesco Guida, Danici Pommær, Ioan Cinja, Maria Ghitta, Serban Turcus, Nicolae Sabau, Vasile Vesa, Adrian Ivan, Alberto Basciani, Andrea Carteny, Roberto Sinigaglia, Giuliano Carciu.

La putine zile, o parte a cercetatorilor prezenti la Cluj s-au reintilnit de data aceasta la Accademia di Romania la Roma unde in seara zilei de 5 aprilie s-au prezentat cele mai recente cercetari privind istoria Transilvaniei (sec. XVIII-XX). Toader Nicoara, Transilvania la inceputurile timpurilor moderne (1680-1800), Presa Universitara Clujeana – Cluj-Napoca, 1997; Remus Campeanu, Intelectualitatea romana din Transilvania in veacul al XVIII-lea, Presa Universitara Clujeana – Cluj-Napoca, 1999 si Elitele romanesti din Transilvania veacului al XVIII-lea, Presa Universitara Clujeana – Cluj-Napoca, 2000; Simona Nicoara, Mitologiile revolutiei pasoptiste romane, Presa Universitara Clujeana – Cluj-Napoca, 1999; Sorina Paula Bolovan, Familia in satul romanesc din Transilvania, Fundatia Culturala Romana – Cluj-Napoca, 1999; Ioan Bolovan, Transilvania intre Revolutia de la 1848 si Unirea din 1918, Fundatia Culturala Romana – Cluj-Napoca, 2000; Cornel Sigmirean, Istoria formarii intelectualitatii romanesti din Transilvania si Banat in opera moderna, Presa Universitara Clujeana – Cluj-Napoca, 2001.

Contributia tinerilor cercetatori la cunoasterea tot mai profunda, pentru un adevarat dialog intre profesionisti si nu numai, cere realuarea studiului si diversificarea informatiei privind multe capitole, manipulate in secolul trecut si care au suferit din cauza tabuurilor ideologice. Ne-am bucurat de prezenta unui public foarte numeros, intre care si directorul Gyözö Szabo si membri ai Academiei Ungariei la Roma cu care intretinem relatii deosebite. Speram ca raporturile dintre istoricii care trateaza aceste subiecte si sa fie tot mai frecvente, sa plece de la analiza unor date cit mai bogate si diverse pentru a se putea ilustra un proces care a ajuns astazi la o realitate ce se bucura de stabilitatea si de cautarea cailor celor mai normale de rezolvare a tuturor problemelor firesti ce apar intr-o convietuire indelungata. Modelul Transilvaniei credem ca poate oferi Europei viitoare multe puncte de referinta.

Dr. Gheorghe MINDRESCU
vicedirector
Accademia di Romania