OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Bogdan Murgescu, profesor la Facultatea de Istorie din Bucuresti, a scris o carte despre A fi istoric in anul 2000, dupa caracterizarea autorului un pretext pentru o discutie si nu un manifest. Este o analiza argumentata critic a situatiei „breslei“ istoricilor din Romania de astazi. Marile probleme propuse sint definirea si, implicit, utilitatea stiintei istorice, stadiul de acum al istoriografiei romanesti, precum si insertia sociala, problema spinoasa a pietei pe care iese specialistul in lectiile trecutului, in conditiile in care principalul beneficiar al productelor istoriografice nu mai este statul, ci un public inegal ca baza de cunostinte „tehnice“ si asteptari.
Membrii Societatii Studentesti de Studii Istorice Erasmus, parte dintre ei editori ai Carnival-ului – jurnalul oficial al International Students of History Association (www.geocities.com/carnival_isha) –, au hotarit sa il invite pe autor la o dezbatere publica asupra temei. Personal, ideea mi-a evocat inceputurile Junimii sau ale Societatii Ateneului Roman. De data aceasta, grupul-tinta este alcatuit cu precadere din studenti, din reprezentanti ai generatiei noi care isi cauta mai mult decit o tribuna de afirmare: acele initiative care o pot defini in constiinta publica si intelectuala.
Discutia de vineri 30 martie 2001 a reunit studenti si profesori. Indiferent de care parte a catedrei se afla persoanele, problemele sint aceleasi: accesul la surse si la literatura secundara foarte recenta sint si ele cauze ale sclerozarii metodologice, implicit ale unei perceptii gresite a meseriei alese. O consecinta importanta este imposibilitatea impunerii punctului de vedere avizat in dezbateri publice, lupta cu diletantii lipsiti de geniu sau cu impostura, ingreunind patrunderea specialistilor noului val in bagajul de referinte al opiniei publice.

O problema reala a istoricilor de astazi este fragilitatea canalelor de comunicare, lipsa schimbului de informatii intre indivizi si institutii – in fond, istoric nu este numai cercetatorul sau universitarul, ci si profesorul de liceu, muzeograful, chiar studentul. Absenta unei comunicari eficiente intre generatii, intre specialisti, ca sa nu mai vorbim despre puntile modeste cu noutatile indispensabile ale restului lumii, pot conduce la istoria de tip „second-hand“, ancorata parca in penultimul secol al mileniului trecut.
Desigur, aspectele strict profesionale abordate au fost mai multe. Meritul pe care vreau sa il evidentiez este al acelor colegi care au inteles ca experienta coordonarii, chiar si pentru o perioada limitata, a unei reviste culturale – Carnival –, orientata spre intreaga Europa, nu trebuie irosita. Mutarea discutiei din spatiul tot mai academic al berii/sucului in amfiteatru este doar inceputul. Conferintele Erasmus/Carnival vor continua. Interdisciplinaritatea este o vocatie a istoriei, dar nu poate exista in afara dialogului. Istoricii nu isi pot permite sa astepte pina cind societatea va fi pregatita sa ii accepte, daca problema se poate concepe in asemenea termeni. Cararea proprie sau turnul de fildes, eufemisme ale elitismului agresiv, sint pentru intelectuali o antisolutie, in mediul capricios care este astazi Romania.
O discutie despre definirea meseriei de istoric este binevenita. Programul de conferinte, el insusi doar un inceput, este conceput intr-o acceptiune a spiritului critic care presupune transdisciplinaritatea. Partenerii de dialog vizati si ideile abordate nu vin numai din interiorul breslei, ci iradiaza dinspre reprezentanti ai altor profesiuni intelectuale si mai ales colegi de generatie. In fond, istoria pe care vrem sa o facem a depasit faza demitizarii „axiomelor“ si nu se mai opreste la granitele nationale.
Concluzia de vineri, ca dezbaterea inaugurala este o sursa in sine pentru un istoric, este imbucuratoare. Aripile unei pasari pot fi oricind taiate, dar cu conditia sa fie prinsa pe pamint.

sefu_bobo@yahoo.com
carnival@go.ro