OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Sorin-Lucian Ionescu este cunoscut atit ca un fin degustator de muzica buna, cit si ca un talentat jurnalist. Astfel l-am intilnit printre spectatorii marilor concerte-festivaluri, dar si in paginile unor publicatii constantene, precum Observator ori Telegraf, sau centrale, precum Expres magazin ori Evenimentul zilei, Evenimentul muzical, unde semna rubrici permanente, in general cronici muzicale. De aceea, cartea sa Cintecul ramine acelasi, aparuta anul trecut la Editura Telegraf Advertising din Constanta, care mi-a parvenit, din pacate, abia de citeva zile, nu ar trebui sa ne surprinda. Unele dintre subiectele acestei carti au fost abordate si in publicatiile citate mai sus.

Cintecul ramine acelasi (Eu am „tradus“ Pasiunea ramine aceeasi) are ca subtitlu Legende pop-rock – ceea ce, la prima vedere, pe mine ca fan de jazz m-a dezamagit putin. In economia cartii de 218 pagini, jazzul ocupa un spatiu relativ mic, respectiv citeva nume de referinta apar doar in primele doua capitole, „Legende «primordiale»“ si, respectiv, ,„Marii disparuti“. In primul capitol, din 6 legende unul este bluesman – Albert King, unul jazzman – John Coltrane si unul reprezentant al bossa-novei – A.C. Jobim; celelalte legende sint Frank Sinatra, Carole King si George Harrison.
In capitolul 2, avem, noi fanii de jazz, un Jaco Pastorius si o Janis Joplin la fel de bine revendicati si de fanii de rock...

Orice abordare a jazzului, in orice context, nu-i asa, onoreaza si autorul, si cititorul, si genul respectiv.
Desigur, si mie imi plac sau le-am apreciat ascultindu-le intimplator multe nume dintre cele care apar in capitolele urmatoare: „Cei patru Cavaleri ai Zeppelinului“, „Echipa de zgomote“, „Sufletul comertului“, „Galeria monstrilor sacri“ si „Liga ghinionistilor“. Dintre numele mai cunoscute abordate in aceste capitole ii citez pe Fr. Mercury, Jeff Porcaro, Randy Rhoads, Steve Ray Vaughan, J. Page, R. Plant, Deep Purple, AC/DC, Iron Maden, Judas Priest, O. Osborne, ABBA, Fleetwood Mac, Kiss, Scorpions, The Beach Boys, Pink Floyd, Emerson, Lake&almer, Larry Carlton, Nirvana si Thin Lizzy.
Pretioasa si utila mi se pare si discografia recomandata de autor la finalul fiecarui capitol.

Ce si-a propus S.-L. I. cu acest prim volum din sfera muzicala: „Am dorit sa-i scutesc pe cei interesati de calvarul la care am fost supus eu, mai ales inainte de 1989, atunci cind am vrut mai multe informatii despre artistii indragiti, oferindu-le fanilor nostri un volum in care sa regaseasca in citeva rinduri concise ceea ce este mai semnificativ din viata si activitatea acestora“.
Trebuie sa recunosc ca nu e la indemina oricui ca dintr-o vasta biografie sa sintetizezi esentialul in citeva pagini.
Fiind un inceput livresc, care probabil si-a dorit sa satisfaca mai multe gusturi, sint convins, mai ales cunoscindu-i incisivitatea si sacrificiile de timp, energie si bani pentru a fi bine informat, documentat, inclusiv prezent la concerte-festivaluri din tara si strainatate, ca S.-L. I. va reveni si cu alte scrieri, mai ample, rezervate unuia sau altuia dintre genurile muzicale preferate.
Asadar, nu pot sa-i doresc lui S.-L. I. decit ca acest debut intr-ale muzicii – pentru ca in literatura i-au aparut deja un volum de versuri si 4 de proza – sa-i fie si sa ne fie de bun augur si sa nu uite salutul jazzmanilor: KEEP SWINGING!