OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Bibliografie radiofonica romaneasca
Coordonator: Liliana Muzeteanu, vol. II, Editura „Casa Radio“, Bucuresti, 2000,
480 p., f.p.


O carte alba, ajunsa in prezent la volumul al doilea, Bibliografia radiofonica romaneasca este si ea o marturie a fenomenului recuperarilor (jurnale, reeditari, „sertare“ etc.) care a ocupat prim-planul scenei noastre culturale dupa 1990. Mai mult decit o carte alba: o istorie in nuce de tip palimpsest a mentalitatilor concentrata pe o perioada de numai cinci ani (1936-1940).
Daca urmarim demersul Societatii Romane de Radiodifuziune, actul de „aducere la cunostinta“ celor interesati de ce se vorbea la acest microfon interbelic poate fi judecat dupa mai multe fapte. In primul rind, avem in fata un indice alfabetic, asa cum ne arata si titlul: dupa numele, anii de viata si calitatile sociale/ocupatiile autorului, urmeaza, sub anul difuzarii, titlul conferintei/temei/subiectului, eventual emisiunea din cadrul careia a facut parte, ziua si ora difuzarii, precum si indicatiile bibliografice de rigoare (unde se afla textul scris, daca are semnatura de identificare s.c.l.). De asemenea, colectivele redactionale si cele ale Arhivei S.R.R. care au lucrat la aceasta Bibliografie, coordonate de Liliana Muzeteanu, precizeaza pentru fiecare text data semnalarii lui in revista (programul) de radio. Un Indice de autori face mai accesibila consultarea acestei lucrari.

Efortul este, fara indoiala, notabil. Acest volum al doilea se deschide cu un Cuvint inainte al lui Andrei Dimitriu, Presedintele Director general al S.R.R., de unde aflam, cum inevitabil se intimpla in cartile albe de dupa 1990, ca o parte din textele Arhivei s-au pierdut „dupa mai multe descinderi ale organelor represive ale vechiului regim“ (i.l. comunist). Nota asupra editiei, redactata de Liliana Muzeteanu, asigura cercetatorul (pentru ca acesta este un public-tinta al lucrarii) de exhaustivitatea investigatiilor bibliografice. Cu toate acestea primul regret ar fi acela privitor la absenta textelor propriu-zise dintr-un circuit real. Foarte putine dintre intrarile (in scris lexicografic) de aici sint accesibile si este cazul doar al editiilor complete de autor.
Dar cine venea la Radio illo tempore? Pe linga masa insemnata a colaboratorilor (la emisiuni de felul Sfatul medicului, Ora satului, Ora copiilor) sau a angajatilor la Radio (scenaristi pentru diverse adaptari s.a.), intilnim nume sonore din cele mai diverse domenii: locotenentul de aviatie Alex. Papana povesteste in 1936 Cum a batut recordul de inaltime, viceamiralul si ministrul Nicolae Pais vorbeste despre Marinar la Ora premilitara (1939), Patriarhul Romaniei Nicodim tine o Pastorala de Pasti (1940). Scriitorii importanti ai momentului citesc din opera lor sau au diverse interventii: am putea aminti numele unor E. Lovinescu, Ion Pillat, Tudor Vianu, Nichifor Crainic, Mircea Eliade, George Murnu – pentru a da doar citeva repere. Oameni de stiinta, personalitati culturale de felul unor Dimitrie Gusti, Alexandru Posescu ori Simion Stoilov, V. Madgearu, oameni politici (inerent...) sint invitati la microfonul institutiei cu cea mai mare putere de percutare (mediatica) a timpului.

Anul 1940, ultimul cartografiat aici, indica si prima dependenta a unei astfel de institutii, prima ei colonizare politica. Diversi fruntasi legionari cuvinteaza despre, e.g., Arhanghelul Mihail sau debiteaza Amintiri legionare. Emisiuni specializate de tipul Problemelor legionare incep sa apara; altele, cum ar fi Ora strajerului (strajerii, organizatie de copii/adolescenti asemanatoare cu pionierii din regimul comunist si un reflex al dictaturii carliste – regele fiind „primul strajer“ al patriei) isi schimba profilul in conformitate cu noile exigente.
De departe partea cea mai interesanta a Bibliografiei este cea a emisiunilor de sfaturi practice, din care pot fi reconstituite bucatarii (meniuri ale epocii), preocupari, veleitarisme sau temeri ale omului interbelic. Citeva exemple: Ajutoare medicale grabnice de dat in atacul de guta, Sfaturi medicale: Musca transmite boli, Prezentarea manualelor scolare monopolizate, Marele Voievod Mihai ca sportsman (p. 269, s.v. Pavlid), Situatia juridica a femeii (s.v. Ella Negruzzi) etc.

Doar citeva nume din sfera literelor as mai trece in revista, nume necunoscute decit specialistilor, care poate ar merita sa intre intr-un circuit mai larg prin publicarea textelor cel putin din Arhiva S.R.R.: Dragos Protopopescu, reputat traducator si eseist, cu emisiunea Actualitati engleze Ion San-Giorgiu cu rubrica Actualitati germane (analizat de Crohmalniceanu in Literatura romana si expresionismul drept un scriitor care ar putea fi considerat printre promotorii acestui curent la noi), dar si poetul (pus in umbra de traducatorul din Dante) George Buznea.
Un Babel in sfirsit organizat (sau in curs de organizare), Arhiva S.R.R. este depozitara unor interventii rare nu neaparat datorita prestigiului celui care vorbeste, ci mai ales acelui principiu al exhaustivitatii retinut din Nota asupra editiei, principiu care permite reconstituirea tel-quel a unei traditii, nu numai inventarea unor stramosi.