OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

După vizionarea ultimei seri a Festivalului Hot Jazz Summit – Ploieşti 2008, ediţia a III-a (8-11 mai), am rămas uimit, deşi n-ar fi trebuit, cunoscînd antecedentele, de buna organizare a acestui eveniment. Am consemnat acest lucru, foarte pe scurt, într-un material despre evenimentele de jazz ale începutului de mai. Atunci mi-am propus să revin cu un articol mai amplu despre activitatea de jazz de la Ploieşti. Nu cred că se putea mai bine decît printr-o convorbire cu dl. Lucian Sabados, directorul Teatrului „Toma Caragiu“ şi în acelaşi timp preşedintele Asociaţiei Culturale (Clubului) Jazz Forum 03.

 

Aşadar, care credeţi că au fost împlinirile şi, eventual, neîmplinirile dvs. în stagiunea care tocmai s-a încheiat?

În ceea ce priveşte continuitatea şi perseverenţa prezentării în fiecare şedinţă de club a unor teme, personalităţi, curente sau simple apariţii discografice, am reuşit cu acribie şi în acest al cincilea an al Asociaţiei Culturale Jazz Forum 03 să împlinim aşteptările membrilor clubului.

Calitatea prezentărilor, atractivitatea lor şi reînnoirea modalităţilor de susţinere a prelegerilor au fost principalele noastre preocupări.

În ceea ce priveşte activitatea de organizare de concerte, au existat numai trei momente cu invitaţi din Franţa (acordeonistul Regis Huiban, noiembrie 2007), din S.U.A. şi Ungaria (vibrafonistul Eldad Tarmu şi chitaristul din New York, Chuck Jennings, ianuarie 2008), grupul vocal a cappella Universes din New York, S.U.A. (februarie 2008) şi, bineînţeles, cea de-a III-a ediţie a Festivalului Internaţional Ploieşti Hot Jazz Summit, realizat în parteneriat cu producătorul general, care este Festivalul de la Sibiu (8 -11 mai).

Ca neîmplinire principală a stagiunii deja încheiate aş menţiona reducerea numărului de concerte de jazz organizate şi programate la Ploieşti, în principal din motive materiale, dar şi de calendar personal, întrucît, ca director general al Teatrului „Toma Caragiu“ şi ca regizor de teatru, mă confrunt cu un program extrem de dens şi solicitant, fiind deseori nevoit să aleg între datorie şi hobby, preferînd-o, cum e firesc, pe cea dintîi.

Marea împlinire, în ceea ce priveşte festivalul nostru, o constituie, dincolo de calitatea de multe ori excelentă a muzicienilor invitaţi, sălile pline, calitatea şi entuziasmul receptării publicului (în mare parte tineri) şi frumoasele ecouri din partea muzicienilor de jazz ce au performat la Ploieşti.

Cum să ne explicăm prezenţa mai redusă, în acest an, a numărului de formaţii autohtone la Ploieşti?

Poate că nici documentarea mea personală, în lipsa cronică a timpului liber, nu este una completă în ceea ce priveşte momentul actual al jazzului românesc. Pentru stagiunea următoare aştept însă concretizarea şi popularizarea unor noi proiecte româneşti, pe care să le programez ulterior la Ploieşti.

Ce vă propuneţi pentru viitoarea stagiune?

Viitoarea stagiune este dificil de creionat în absenţa unor oferte concrete; aşteptăm însă, aşa cum afirmam mai devreme, provocarea jazzului românesc, iar din partea serviciilor culturale străine, propriile lor propuneri.

În ceea ce priveşte festivalul de anul viitor, s-ar putea să revenim la trei zile de concerte, încercând să mărim în schimb densitatea valorilor şi, de ce nu, apariţia unei seri de jazz integral autohton. Închei aceste gînduri de viitor cu menţiunea că mai importante decît numărul concertelor organizate rămîn calitatea, seriozitatea şi tonusul serilor de club, pentru că numai cu această infrastructură umană şi emoţională putem susţine activităţile dedicate publicului larg, iubitor de jazz.