Nr. 611 din 10.02.2012

Memoria locurilor
Biblioteca observator cultural
Editorial
Actualitate
In memoriam
Opinii
Document
Informaţii
Politic
Literatură
Eseu
Memorialistică
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2009   |   Iunie   |   Numarul 478   |   Joseph Haydn la Mogoşoaia

Joseph Haydn la Mogoşoaia

Autor: Cristina MANOLE | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Un interesant, ba chiar incitant, am putea spune, program muzical, întins pe durata mai multor luni, se derulează deja la Mogoşoaia brîncovenească, odinioară a legendarei aristocrate Martha Bibescu. „Mogoşoaia par Kitila“ – cum scria negru pe alb pe cărţile de vizită ale principesei –, ajunsă, Hélas!, într-o virilă actualitate imobiliară a unui anume politician peremist dr. Dan Claudiu Tănăsescu –, devine gazda ospitalieră a primei stagiuni: Muzica la Palatele Brâncoveneşti. Nu am avut cum să nu consemnăm backgroundul realităţii, în care muzica lui Haydn este livrată plină de bune intenţii melomanilor bucureşteni. Aşa că avem deja la Mogoşoaia o stagiune muzicală, întinsă pe cîteva luni, ce acoperă o vară şi o toamnă dedicate integral lui Joseph Haydn, de la a cărui moarte s-au împlinit, pe 31 mai, 200 de ani.
 
Tot programul, propus, alcătuit şi prezentat in situ, în Sala Scoarţelor, de către muzicologul Sebastian Crăciun de la Radio România, a fost şi va fi în continuare alcătuit din piese de muzică de cameră, interpretate de studenţi ai Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, dar şi de nume consacrate ale vieţii noastre muzicale. Proiectul a debutat pe 10 mai, cu un prim recital al flautistului Ion Bogdan Ştefănescu, şi a continuat cu concertul cvartetului Anima – o frumoasă şi plăcută surpriză acest cvartet de mare viitor, sperăm că unul cît mai apropiat. Cvartetul, alcătuit din Roxana Oprea (vioara întîi), Valentina Botnari (vioara a doua), Adrian Vasile (violă) şi Octavian Lup (violoncel), s-a prezentat cu două lucrări dintre cele multe rămase de la Haydn. S-au interpretat cu aplomb cvartetele op.74, nr.1, şi op73, nr.3, Pasărea, chiar în ziua comemorării morţii lui Joseph Haydn. Iar în prima duminică din iunie a avut loc recitalul violonistului Vladimir Pătraşcu, acompaniat de pianista Raluca Fricosu – un nume mai rar de pianistă, dar de reţinut! –, ambii fiind studenţi la aceeaşi instituţie muzicală academică ce livrează noile cadre ale vieţii noastre muzicale. Pînă la sfîrşitul proiectului, vor mai avea loc încă cinci concerte, care se vor răsfira pînă pe 18 octombrie. Intrînd la concurenţă, cumva, şi cu Festivalul Enescu, ceea ce parcă nu e bine. În acest răstimp mai sînt programaţi şi alţi muzicieni, printre care regăsim şi nume de rezonanţă. Să cităm doar cîteva, pe lîngă surprizele agreabile oferite de tinerii muzicieni, studenţi, care, prin prospeţimea şi aplombul lor, au dat o notă de strălucire unor lucrări ce aparţin unui deschizător de drumuri.
 
Căci, sub sigla cuminte a unui meseriaş de geniu al clasicismului, Joseph Haydn ascunde un spirit viu, iar sub mantia onorantă a celebrităţii peste secole, Haydn ne oferă şi azi o bună lecţie a lucrului temeinic făcut şi a marii muzici. Toate formele de bază ale muzicii europene au fost definite de acest aparent funcţionar superior, fie că este vorba de sonată, cvartet sau de simfonie. Un muzician de geniu fără mantia romantică a unui personaj ieşit din normă, un distins căutător de forme şi modalităţi de expresie pe care le-a fixat pentru o posteritate uneori nu foarte generoasă cu el. Dar este suficient să ascultăm fără parti-pris-uri o sonată sau un cvartet de Haydn – aşa cum s-a întîmplat în fericitele clipe oferite de muzicienii invitaţi în cadrul programului de la Mogoşoaia – ca să avem revelaţia marii muzici. Prospeţimea şi naturaleţea interpretărilor au contrabalansat absenţa „numelor grele“, de mare rezonanţă. Este unul dintre păcatele ultimilor ani, cînd publicul, am putea spune – nu doar de la noi, să recunoaştem... – se repede la nume clopoţitoare şi nu se mai bucură de muzica în sine. Ar merita să ne oprim în acest punct pentru o mai lungă paranteză la Festivalul Enescu, unde vor apărea evident nume dintre cele mai importante şi va fi, ca de obicei, buluceală. Dar să lăsăm pentru o altă ocazie aceste consideraţii parazite şi să ne bucurăm, relamente, de muzica lui Haydn. Pe lista celor care vor mai concerta la Mogoşoaia se mai regăsesc soprana Sorina Munteanu, pianistele Ilinca Dumitrescu şi Tatiana Moroşanu, violonistul Gabriel Dănilă, violoncelistul Alexandru Moroşanu, clarinetistul Andrei Theodoru şi oboistul Adrian Petrescu, ca să-i amintim doar pe cîţiva dintre muzicieni invitaţi.
 

O frumoasă iniţiativă a lui Sebastian Crăciun, care ar merita onorată de cît mai mulţi iubitori ai muzicii.

Joseph Haydn a fost un norocos. Apreciat, admirat şi iubit de contemporani, de simpli melomani ai Europei sau de profesionişti, a lăsat omenirii nu mai puţin de 1696 de lucrări, dintre cele mai variate, care, fără să fie toate capodopere, sînt atinse de aripa geniului (peste 100 de simfonii şi lucrări camerale de tot felul). Dar la Haydn, care merită toată admiraţia noastră, chiar şi după cei 200 de ani de cînd a trecut în eternitate, vom mai avea prilejul să revenim în tot cursul anului 2009.

 


 
 
 
Cele mai citite articole
Primul cincinal de condamnare a comunismului: legenda merge mai departe
Din nou despre şcoală: cîteva lucruri simple
Supravieţuire înainte de alegeri?
AVALON. Modelul prezidenţial
La telefon, Ion Vinea
Cele mai comentate articole
Primul cincinal de condamnare a comunismului: legenda merge mai departe
Exponatul
Din nou despre şcoală: cîteva lucruri simple
Supravieţuire înainte de alegeri?
Caragiale de ieri şi politicienii de azi
Cele mai recente comentarii
Cand "executia simbolica" a tatuclui Base?
Prea multa patima
MEMORIA-I OCHIUL TIMPULUI ( şi nu numai d-lui. Peter Dan)
da, da,
vaz ca,
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Infocarte Uniunea Artistilor Plastici Cartier
 
Elite Art Gallery vreaubilet ro Corporate Image Reteaua literara Institutul Cultural Roman Business Edu Dana Art Gallery
 
International Experimental Engraving Biennial LicArt Senso TV