Jurnal de campanie: „Opriţi Codurile!“

Autor: Marius GHILEZAN | Categoria: Actualitate | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

- Martie 2009. Ministerul Justiţiei introduce în Parlament, pe sub uşă, cu ajutorul Guvernului Boc, cele mai importante legi: Codul Penal, Codul de Procedură Penală, Codul Civil, Codul de Procedură Civilă. Rapid, peste 20 de organizaţii nonguvernamentale formează Coaliţia „Opriţi Codurile!“. Pentru prima oară după Revoluţie, cele mai importante voci ale societăţii civile se unesc pentru a spune „NU“ puterii.

Gestul de frondă se explică simplu. „Aceste norme juridice, care reprezintă fundamentele unei democraţii, de multe ori mai importante decît Constituţia, fiind reguli care organizează relaţiile sociale pentru multe generaţii, nu pot fi trecute fără o largă consultare a opiniei publice“, ne lămureşte Codru Vrabie, reprezentantul organizaţiilor societăţii civile în Consiliul Naţional de Integritate.

La mijlocul lunii martie, Coaliţia de ONG-uri lansează programul de campanie şi site-ul „Opriţi Codurile!“. Nume sonore ale societăţii civile, precum Victor Alistar (Transparency International Romania), Mircea Toma (Agenţia de Monitorizare a Presei – Active Watch), Ioana Avădani (Centrul pentru Jurnalism Independent), Indira Crasnea (Clubul Român de Presă), Georgiana Iorgulescu (Centrul de Resurse Juridice), Diana Hatneanu (Apador-CH) rostesc la unison: „Codurile sînt proaste“. Cele peste 20 de organizaţii civice, asociaţii de media, patronate şi sindicate acuză puterea că promovează prin abuz legi fundamentale, nerespectînd Legea nr. 52 a transparenţei şi Legea nr 24. privind normele de tehnică legislativă.

La notificarea executivului de către juriştii Coaliţiei, ministrul Justiţiei afirmă că, de doi ani, instituţia condusă de el a supus dezbaterilor publice proiectele de Coduri. În realitate, consultările au avut loc în cercuri restrînse de specialişti şi cu cîţiva magistraţi, în timp ce legea spune că aceste consultări trebuie să fie deschise oricărui cetăţean.

- La 16 martie, Transparency International Romania protestează faţă de modul complet netransparent în care au fost elaborate şi promovate proiectele celor patru Coduri şi face menţiunea că afirmaţiile ministrului Justiţiei privind „larga consultare sînt false şi nu au acoperire în realitate“.

De partea opusă, „independentul“ ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că a aşteptat aproape un an ca ONG-urile să vină cu amendamente la minister. În replică, Victor Alistar ne arată un document scris, prin care organizaţia sa a depus puncte de vedere la actele normative, încă de anul trecut. Nici un răspuns. În replică, Georgiana Iorgulescu mai spune că nici nu ar fi avut la ce să facă obiecţii, pentru că documentele postate de către minister pe site nu erau cele asupra cărora specialiştii lui Predoiu îşi desfăşurau munca. Tezele prealabile nu au fost publicate nici ele, decît prea tîrziu, mai ales în privinţa Codului Civil.

Cineva din partea puterii, fără a se identifica sursa, fixează 15 mai 2009 ca data-limită pînă la care trebuie să se finalizeze Codurile în Parlament. Chipurile, pentru obţinerea unui raport favorabil de ţară, în vară, de la Bruxelles. Oficiali ai Comisiei Europene răspund că ei urmăresc doar o dezbatere largă a proiectelor.

La sfîrşitul lunii martie au loc primele şedinţe regulate ale Coaliţiei. Propunerea de identitate vizuală (vezi foto) este aprobată de majoritate, chiar cu zîmbete ironice. Se imprimă tricouri negre cu mesajul: „Codul de la cap se împute“. Susţinătorii campaniei „Opriţi Codurile!“ sînt invitaţi să posteze pe pagina de Internet logourile propuse şi adoptate.

- 29 martie. Într-un document de poziţie al Coaliţiei, un raport preliminar al Transparency International Romania, se susţine că „această încercare de modernizare a justiţiei române nu poate fi realizată pentru că proiectul a pornit cu o eroare de construcţie“. Nu a fost consultată societatea, nu a fost făcut un studiu de impact, aşa cum prevede legea.

- 30 martie. Ministrul Cătălin Predoiu, la recomandarea firmei de comunicare angajată de către Ministerul Justiţiei, invită cele 22 de ONG-uri la o discuţie. Reprezentanţii societăţii civile se hotărăsc să dea curs invitaţiei. Îi cer iniţiatorului retragerea Codurilor din Parlament. Acesta promite că va discuta a doua zi în Guvern. În timp ce unii dintre reprezentanţii societăţii civile sînt la minister, premierul Emil Boc face o vizită la Clubul Român de Presă, unde este pregătit să facă niscaiva favoruri organizaţiilor de media. Dar, la faţa locului, stupoare. Şefii acestor organizaţii sînt solidari cu ceilalţi colegi care cer stoparea Codurilor. „Nu e vorba doar de limitarea drepturilor la liberă exprimare, Codurile sînt viciate cap coadă“, declară Indira Crasnea, preşedintele CRP. După cîteva zile, aşteptările sînt zadarnice. Nici un semn dinspre Palatul Victoria. Ba mai mult, la o solicitare pe baza Legii nr. 544, formulată de unii ziarişti, li se comunică faptul că, în şedinţa de Guvern din 1 aprilie, nu s-a discutat nimic legat de Coduri. Deci, Predoiu minţise.

- 1 aprilie. Revista Capital face publice sursele financiare ale ministerului pentru elaborarea Codurilor: 1,2 milioane de dolari, împrumutaţi de la Banca Mondială pentru plata consultanţilor, majoritatea jurişti din apropierea lui Valeriu Stoica. În top se află Flavius Baias, cu 83.500 de dolari. Cătălin Predoiu a trecut în declaraţia sa de avere suma de 181.193 de lei; actualul ministru a lucrat la proiectul Codului civil pînă pe 29 februarie 2008, cînd şi-a preluat primul mandat ministerial. Alţi membri ai comisiilor au fost plătiţi din bani publici, sumele nefiindu-ne comunicate nici de Ministerul Finanţelor, nici de cel al Justiţiei. De pildă, trei membri ai comisiei de redactare a Codului de procedură penală (Ioan Griga, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul Mirela Negruţiu şi consilierul Elena Cismaru, reprezentantul Consiliului Legislativ în cadrul comisiei) au încasat, potrivit declaraţiilor de avere, cîte 27.785 de lei. Din comisia care a lucrat la Codul de procedură civilă, profesorul Nicolae Turcu şi judecătoarea Mihaela Tăbîrcă menţionează, în declaraţiile lor, cîte 66.684 de lei, în vreme ce fostul preşedinte al CSM, judecătorul Iulian Gîlcă, trece suma de 46.832 de lei, conform revistei Capital. Ce e grav, spun specialiştii ANI, nu e că au luat bani mulţi, ci că au trecut în fişa postului obligativitatea de a munci la Coduri, existînd suspiciunea că ar fi făcut dubla decontare şi la minister şi la Banca Mondială.

- 13 aprilie. Coaliţia „Opriţi Codurile“ anunţă că va da în judecată Guvernul pentru că nu a respectat o serie de legi pentru promovarea Codurilor. Ea decide să apeleze la rolul de mediator al preşedintelui. Ca urmare, îi trimite acestuia o solicitare de întrevedere. Codru Vrabie atrage public atenţia: „Construcţia e fără avize. E ca şi cum muncitorii stau pe schele, dar clădirea nu are autorizaţii de construcţie. Chemăm oamenii la lucru, dar ei muncesc ilegal“.

- 15 aprilie. Mircea Geoană se întîlneşte la Senat cu contestatarii. Acceptă amînarea cu o lună a dezbaterilor. Declară că este pentru o largă consultare şi invită reprezentanţii societăţii civile să discute cu senatorii din comisia specială. Coaliţia nu doreşte să vină în Parlament cu amendamente, aşa cum ar vrea reprezentanţii puterii. Consideră că fondul este viciat şi că este nevoie de întoarcerea lor la Guvern pentru a fi „larg dezbătute“, în condiţiile legii transparenţei decizionale.

Senatorul Iulian Urban (PD-L) adună useri pe blogul său. E cînd pro, cînd contra dezbaterilor prelungite. Ajunge pe locul 4 în blogosferă. Cu ajutorul celor din coaliţie, care-l monitorizează.

Apar, ca din senin, tezele prealabile, cu toate că ministerul nu a spus nimic despre existenţa studiilor de impact.

- 21 aprilie. Traian Băsescu îi întreabă pe reprezentanţii Coaliţiei „Opriţi Codurile!“, în debutul discuţiilor de la Cotroceni, dacă au venit la întîlnire doar pentru a face o „poză cu preşedintele“, contrariat de refuzul lui Mircea Toma de a-i prezenta amendamentele ONG-urilor la Coduri, relatează NewsIn.

Preşedintele Traian Băsescu le-a spus celor 25 de reprezentanţi ai Coaliţiei „Opriţi Codurile!“ că le stă la dispoziţie 55 de minute pentru a discuta despre cele patru Coduri aflate, în acest moment, în dezbatere publică în Parlament.

„Avem lista de amendamente, pe care nu vrem să le dăm. Nu vrem să le dăm, asta încerc să comunic, pentru că sînt două puncte de vedere: unu, faptul că ceea ce se întîmplă acum în Parlament, din punctul nostru de vedere, este în afara legii. Au fost încălcate cel puţin două legi. Nu pot să intervin cu amendamente la un proiect care se dezbate în afara legii“, explică Mircea Toma, preşedinte al Agenţiei de Monitorizare a Presei. Mai mult, Codru Vrabie a amintit că preşedintele nu are calitate constituţională în depunerea de amendamente şi că organizaţiile membre ale coaliţiei nu au dorit să facă trafic de influenţă la preşedinte.

DNA doreşte să formuleze noi amendamente la Coduri. Diferite voci din magistratură se pronunţă împotriva acestor proiecte. Judecătorul Cristi Danileţ, vicepreşedintele Societăţii pentru Justiţie, susţine necesitatea unor noi Coduri, mai ales a celor de procedură civilă şi penală. „Procedurile au tot fost modificate, mai ales în 2005-2006, dar prin modificarea succesivă s-a ajuns la contradicţie între norme, articole, care lasă loc la interpretări. În plus, modificările nu au permis apariţia unor noi instituţii“, arată Danileţ. Vicepreşedintele SoJust consideră că: „noile Coduri permit eliminarea unor proceduri inutile şi reducerea termenelor de procedură“. „Codurile noastre sînt foarte stufoase, procedurile la fel, ăsta e păcatul lor şi ne lovim de birocraţia judiciară“, a explicat Cristi Danileţ, citat de NewsIn.

Judecătorul mai arată că, în situaţia în care Codul Civil nu a fost creat în România, ci copiat după codul lui Napoleon, iar realităţile româneşti s-au modificat, se impune modernizarea acestuia. „Consider că nişte Coduri noi ar reprezenta ruperea de o realitate comunistă“, explică Danileţ.

Ziarele locale, membre ale Asociaţiei Patronale a Editorilor Locali, desfăşoară ample campanii de conştientizare a importanţei respingerii Codurilor. Acestea constată că majoritatea parlamentarilor nu au habar de prevederile legilor atît de importante pentru organizarea regulilor sociale. Consiliul Economic şi Social, format din reprezentanţii sindicatelor, ai patronatelor şi executivului, respinge acordarea avizului favorabil.

- 30 aprilie. Coaliţia „Opriţi Codurile!“ trimite o scrisoare către instituţiile europene, prin care reclamă încălcarea de către Guvern a legislaţiei şi nerespectarea procedurilor cu privire la transparenţă şi la studiile de impact, în cazul adoptării celor patru proiecte de Coduri. Demersul coaliţiei vine după refuzul instituţiilor de stat, implicate în redactarea şi adoptarea celor patru Coduri, de a le opri din procesul de promulgare. „În esenţă, pînă acum nu s-a întîmplat nimic. Încă ne aflăm în perioada pozelor de grup. În consecinţă, nu avem altă soluţie decît să ne adresăm Uniunii Europene. Reclamăm lipsa unui proces de consultare pe marginea celor patru Coduri şi încălcarea flagrantă a unor legi“, spun reprezentanţii Coaliţiei.

„În calitate de cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, românii ar trebui să fie beneficiarii unui proces legislativ guvernat de reguli clare şi deschidere. Considerăm că abuzul acestor proceduri, încălcarea legislaţiei existente şi nerespectarea drepturilor civice şi politice de către Guvernul României are implicaţii profunde şi negative în privinţa întregii societăţi europene“, se arată în textul scrisorii.