OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

n Daca ar trebui sa desemnez personalitatile apartinind secolul al XX-lea care m-au impresionat cel mai mult, dintre acestea n-ar lipsi Jerzy Giedroyc si Juliusz Mieroszewski. [...] Dupa cel de-al doilea razboi mondial, ei au fost cei care i-au ajutat pe polonezi sa inteleaga necesitatea de a efectua o mutatie in constiinta nationala; a te uita spre Rasarit in alt fel, a nu te mai gindi la revendicari, la conflicte istorice, ci a recunoaste ca Lituania, Bielorusia si Ucraina pot deveni aliatii Poloniei. [...] Conceptia lor a avut o influenta extraordinara si asupra gindirii politice din Ucraina. Ucrainenii din emigratie, iar uneori chiar si cei ramasi in tara, si-au dat seama ca polonezii isi analizeaza istoria si adopta o alta strategie. Ceea ce i-a ajutat si pe unii, si pe ceilalti sa-si invinga prejudecatile, amintirile urite si acuzele. Tocmai datorita acestor doi oameni a fost posibila trecerea la discutii politice concrete pe tema viitorului.
Roman Szporluk, profesor de istorie a Ucrainei, Universitatea Harvard (Cambridge, SUA), director al Harvard Ucrainian Research Institute

n Timp de peste 50 de ani a editat Kultura, publicatie care a jucat un rol istoric in formarea opiniilor, in primul rind ale emigratiei poloneze, sau cel putin a opiniilor marii majoritati a acesteia, dar si ale unei fractiuni din emigratia ucraineana, bielorusa, rusa sau a altor popoare slave sau chiar neslave. s…t Giedroyc a fost autorul conceptiei care afirma ca emigratia est-europeana trebuie sa fie solidara, conceptie care a prefigurat viitoarea convietuire si dialogul politic si cultural dintre popoarele din Europa Centrala si de Est care s-au eliberat de totalitarism. Acest proiect a fost prezentat de eminenti colaboratori ai revistei Kultura inspirati de Giedroyc – Juliusz Mieroszewski, Jerzy Stempowski, Jozef Lobodowski, Czeslaw Milosz, Bohdan Osadczuk, Michal Heller. Tinind seama de faptul ca punctul lui de plecare a fost necesitatea de a renunta la stravechile pretentii si antagonisme reciproce, de a proceda la compromisuri intelepte in numele unui viitor comun de buna vecinatate, Giedroyc s-a lovit de impotrivirea surda sau explicita a fractiunilor conservatoare din fiecare diaspora. Nu putem decit sa ne imaginam cita amaraciune si suferinta sufleteasca le-a pricinuit acest lucru lui Giedroyc si colaboratorilor sai. Dar asta nu i-a facut sa renunte la eforturile in favoarea intelegerii – si pina la urma s-a dovedit ca n-a fost in zadar.
O importanta cu totul deosebita pentru Jerzy Giedroyc a avut-o intelegerea polono-ucraineana, pe care o considera temelia stabilitatii si a dezvoltarii pentru intreaga Europa Centrala si de Est. De Kultura erau legati remarcabili intelectuali ucraineni ca Iwan Lysiak-Rudnycki, Juri Szerech (Szeweliow), Ihor Kostecki. Cu revista Kultura colabora in mod fructuos publicatia noastra Suczasnit. Editura Instytut Literacki a tiparit chiar si citeva carti ucrainene, cum ar fi excelenta lucrare Rozstrilane widrolennia a lui Juri Lawrinenko. [...] Jerzy Giedroyc este omul unei mari infaptuiri. Intr-o anumita masura putem considera ca predecesorul sau direct a fost Leon Wasilewski – partizanul intelegerii intre polonezi si ucraineni, lituanieni si bielorusi, autorul cartii Ucraina si problemele ei. Dar tocmai creatorul revistei Kultura a continuat intr-un mod atit de nobil demersul acelora care, cu o suta de ani mai inainte, au abandonat deviza pentru libertatea voastra si a noastra. In cursul secolului al XIX-lea si al XX-lea nu au fost multi cei care au raspuns la aceasta chemare si nu ne ramine decit sa credem ca in secolul al XXI-lea lucrurile vor arata altfel.
Iwan Dziuba, critic literar,
liderul opozitiei din anii ’60,
fost ministru al Culturii, Kiev

n Pentru noi, rusii, el va ramine in veci cel care s-a pronuntat pentru apropierea tuturor popoarelor postcomuniste, cel care a facut cel mai mult pentru intelegerea dintre polonezi si rusi. s…t
Datorita lui Giedroyc, popoarele noastre au incetat sa se mai conduca dupa principiul ignorantei reciproce, pentru ca ignoranta genereaza invariabil dusmanie, frica, ingimfare si complexe de inferioritate. Datorita lui Giedroyc, au aparut tot mai multi oameni – atit printre polonezi, cit si printre rusi – care s-au imprietenit, vazind in partener nu numai pe „celalalt“, ci in primul rind pe aproapele. Acest lucru s-a intimplat si se intimpla in continuare datorita lui Giedroyc si revistei sale, Kultura.
Natalia Gorbaniewska,
poeta rusa, publicista si traducatoare din literatura polona (Milosz, Herling s.a.)

n Vecinii si Europa – iata o tema prezenta in coloanele Kulturii inca de la primele numere ale revistei... A pregati terenul pentru viitoarele relatii din sinul unei Europe Centrale si de Est libere de stapinirea sovietica, iata care a fost crezul Kulturii. Situatia reala din momentul aparitiei revistei era insa Europa de dupa Ialta... Tocmai de aceea, inca de la bun inceput, colectivul redactional al Kulturii nu-si facea nici un fel de iluzii: de aceasta Europa in care ne e dat sa traim depinde viitorul nostru previzibil. Si pe acest principiu trebuie sa construim orice program politic, orice proiect viitor de coexistenta cu vecinii: popoarele baltice, bielorusii, cehii, lituanienii, letonii, germanii, rusii, slovacii, toti trebuie tratati in mod corespunzator ca parteneri egali.
Andrej Mietkowski, publicist
n Pentru Ucraina, Giedroyc a fost o revelatie. El ne-a aratat o cu totul alta Polonie. Nu doar independenta, patriota, ci pur si simplu frateasca. Si nu exagerez citusi de putin. Kultura a deschis o noua pagina in relatiile polono-ucrainene, ea ne-a aratat ca in Polonia exista categorii intregi de populatie care sint gata sa colaboreze cu Ucraina.
Myroslaw Popowycz, filozof, Academia Kiev-Mohyl

n Unul dintre evenimentele cele mai importante ale acestei epoci il reprezinta aparitia unei Polonii independente si a unei Ucraine independente. Jerzy Giedroyc a facut nemasurat de mult pentru ca acest lucru sa devina realitate. Ucrainenii trebuie sa-i fie recunoscatori, si nu doar pentru recunoasterea identitatii ucrainene a orasului Lvov – cu toate ca, fie si numai pentru acest demers in sine, a avut nevoie de mult curaj intelectual si responsabilitate. Exemplul redactorului Kulturii ii invata pe ucraineni ca mult mai multe se pot realiza cu stiloul decit cu tunurile, ceea ce demonstreaza cit de importanta este reflectia critica asupra propriului trecut national. Jerzy Giedroyc a jalonat cindva planul unei noi Polonii care isi gaseste locul intr-o Europa unita si pe care un parteneriat strategic o va lega de cei mai apropiati vecini ai ei de la est. Acest proiect a reusit. Politicienii si intelectualii ucraineni actuali vor trebui sa elaboreze si ei planul de constructie a unei Ucraine noi.
Jaroslaw Hrycak,
istoric, Universitatea din Lvov

n Din punctul meu de vedere, si anume acela de colaborator al revistei Kultura, cea mai mare realizare a lui Giedroyc, la scara cu adevarat istorica, a fost decizia de a jalona un nou parcurs pentru politica fata de Est a Poloniei, cu pretul renuntarii la pretentiile teritoriale fata de orasele Lvov, Vilnius si Grodno. Si numai cineva care traia la vremea respectiva in emigratie si cunostea atmosfera din sinul diasporei poloneze care se afla la Londra, sau in America, sau in Canada, ca si starea de spirit a refugiatilor polonezi din fostele teritorii rasaritene, doar acela poate cuprinde cu mintea si cu ajutorul propriilor amintiri imensul curaj civic si vizionarismul pe care le presupunea actiunea intreprinsa de Giedroyc, actiune considerata de multi drept sinucigasa...
Bohdan Osadczuk
publicist

n Imi amintesc cu mindrie ca, in cursul anilor ’80, am scris de la Londra „Cronica cehoslovaca“ pentru Kultura. Desi in principiu nu scria, Giedroyc era un excelent organizator si redactor si reusea sa prescurteze textele cum nu se poate mai bine. Dar meritul lui cel mai mare a fost faptul ca a creat o publicatie a emigratiei, care era insa independenta de emigratie. Eu insumi am fost timp de 22 de ani emigrant si citeam o sumedenie de publicatii poloneze sau cehesti editate in Occident. Cele mai multe dintre acestea traiau o viata provinciala, erau animate de un patriotism local rupt de realitate. Giedroyc a fost insa constient de acest pericol inca de la bun inceput si l-a evitat cu multa iscusinta. De aceea el a pus accentul mai ales pe autorii din tara, cu toate ca a strins in jurul lui si emigrantii cei mai talentati. Era permanent constient ca realitatea din tarile aflate in spatele cortinei de fier o pot schimba locuitorii lor, si nu emigratia.
Alexander Tomsky,
publicist ceh, fost emigrant

n Decizia de a infiinta o revista in limba emigrantilor si a altor exilati, destinata desigur acelorasi categorii de emigranti sau exilati pe care istoria i-a aruncat prin toata lumea, este o dovada de inconstienta, de curaj, de altruism si naivitate la care se adauga o mare doza de siguranta de sine.
Pavel Tigrid,
emigrant din 1956,
redactor-sef la Svedectvi

n Se stie ca Maksimov, cind a ajuns la Paris, s-a dus la redactorul revistei Kultura sa-i ceara sfatul, dar putini sint cei care stiu ca, intr-un anumit sens, lui Giedroyc i se datoreaza faptul ca dupa 1968 cultura ceha n-a fost strivita. Bazindu-se pe modelul Kultura, renumitul scriitor ceh Josef Skvorecky, a carui sotie era actrita, a intemeiat impreuna cu aceasta, in Toronto, o revista si o editura care i-au salvat pe aproape toti scriitorii cehi independenti, o editura la care isi tipareau cartile autorii urmariti la vremea respectiva si obligati la tacere, incepind cu Kundera. Asa incit putem afirma ca influenta revistei Kultura a fost imensa.
Unora li s-ar putea parea ca libertatea tarilor care actualmente se invecineaza cu noi – Lituania sau Ucraina – este o iluzie, dar aceste bune relatii, aceste punti de comunicare au fost construite tocmai de Jerzy Giedroyc si de Bohdan Osadczuk, ca reprezentant al Ucrainei libere, respectiv de alti prieteni care gindeau in acelasi fel, din Lituania sau Belarus.
Jaroslaw Abramow Newerly, scriitor, in filmul Pluta revistei Kultura

Traduceri de Vasile MOGA