Nr. 540 din 03.09.2010

Biblioteca observator cultural
Istorie recentă
Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Eseu
Arte
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Cristian CERCEL
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2009   |   Iulie   |   Numarul 485   |   Jurnaliştii, viitori animatori de comunităţi

Jurnaliştii, viitori animatori de comunităţi

Autor: Ovidiu DRĂGHIA | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Jurnaliştii, viitori animatori de comunităţi

Se pare că francezii au înţeles perfect că postarea „copy/paste“ a articolelor din print pe Internet nu îşi are rostul fără întărirea comunicării cu publicul cititor. Am citit recent un articol în ediţia electronică a publicaţiei Le Monde despre un nou tip de angajat în cadrul redacţiilor on-line de presă, din Franţa: animator de comunitate sau, în engleză, community manager. Textul intitulat „Sur le Net, des journalistes se muent en animateurs pour doper les audiences“ prezintă cazul Mariei Amélie Putallaz, care are slujba numită anterior pentru site-ul lexpress.fr. După cum glumeşte Amélie, mama ei crede în continuare că fata lucrează ca jurnalistă la publicaţia franceză..., dar nu e chiar aşa. Anterior, ea animase un forum de jocuri video, iar noul job îi vine ca o mănuşă, deşi îi este greu să-l definească ori să-l categorisească: „mă simt destul de apropiată de o emisiune radio de tipul Ascultătorii au cuvîntul“.

Prima sarcina ca animator de comunitate este să modereze comentariile postate de internauţi. Desigur, atrage atenţia că nu se pune problema cenzurării ori a ciuntirii comentariilor! Apoi, ţine legătura cu cititorii pe e-mail şi le cere fie să aducă un plus de informaţii la un comentariu postat, fie îi întreabă ce detalii ar dori să afle. În acest fel, Amélie devine, după spusele ei, „ambasadoarea internauţilor pentru redacţia L’Express“.
 

O altă publicaţie din Hegaxon, bine-cunoscută, a angajat un animator de comunitate. Este vorba de un tînăr de 26 de ani, Antoine Daccord, care lucrase pe un forum în presa regională. Acolo el invita la dezbatere pe două sau trei subiecte în fiecare zi, scopul său declarat fiind încurajarea culturii dialogului. Mai mult, prin difuzia schimbului de idei în spaţiul virtual, în jurul unei pu-blicaţii, jurnaliştii trebuie să intre în această horă a dialogului cu cititorii şi să devină ei înşişi animatori ai unor comunităţi mai mici, crede Antoine. Nu au fost uitate nici canalele noi de socializare, utile pentru a creşte vizibilitatea ediţiei electronice a unei publicaţii. Amélie jonglează cu două conturi pe Twitter, unul personal şi altul al publicaţiei pentru care lucrează. Contul de pe Facebook este actualizat cu grijă în fiecare zi, cu unul pînă la cinci linkuri către articolele Le Monde. Nu sînt puse mai multe trimiteri, deşi tentaţia poate fi mare, pentru a nu plictisi cititorul, explică Amélie.

Dacă jurnaliştii sînt o prezenţă timidă în subsolul răcoros al comentariilor la un articol, ei sînt activi, mai peste tot în lume, prin Twitter, unde ţin legătura şi cu breasla, dar şi cu cititorii lor. Aş nota că lucrurile se schimbă şi la noi, pentru că pot citi tot mai des dezbateri interesante pe Cotidianul, în zona comentariilor, unde se implică autorul articolului, de multe ori un nume important! La fel, şi la noi, la Observator cultural, după cum ştiţi deja, multe dintre comentarii sînt semnate de redactorii revistei, de obicei în situaţia în care apar reacţii la articolele lor.
 
La final, amintesc două paragrafe dintr-un articol de-al meu, mai vechi, despre cum nu ar trebui ignorate de redacţie comentariile de la finalul textelor: „Din nou, fac referire la dihotomia blog/site de ştiri. Bloggerul înţelege mult mai bine importanţa feedbackului şi relaţionează constant cu comentatorii săi, pe cînd acest gest este rara avis în cazul autorului din publicaţiile tipărite, care apare apoi volens nolens pe Net. La fel, în cazul redacţiilor on-line mici: odată publicat textul, nimeni din redacţie nu mai intră pe pagină pentru a-l reciti ori pentru a intra în dialog cu comentatorii. Ceea ce nu este deloc bine, pentru că nu se va putea păstra un public fidel. Bloggerul nu va permite comentariile off-topic, adică în afara temei lansate – acest lucru este sigur. Publicaţiile cu site nu au nici o apăsare, după cum notam mai sus. Printre chestiunile off-topic, cele mai frecvente se numără anunţuri de tot felul, reclamă la alte site-uri, atacuri la adresa altor comentatori (cu o rată „de succes“ ridicată!), deschiderea unor discuţii fără legătură cu articolul etc.
 

Printre comentariile on-topic, aş aminti unul dintre subiectele atinse de mine în articolul „Păcatele ştirilor on-line: semnalarea unor (presupuse) greşeli în articol, contrazicerea autorului ori completarea acestuia etc.“.

Mai scriam în urmă cu multe luni pe tema intervenţiei autorului în pagina electronică a textului său: „comentariile trebuie urmărite de autorul articolului sau de un responsabil din redacţie – dacă autorul nu poate să o facă. Comentatorii vor rapid reacţii, vor răspunsuri de multe ori, şi redacţia trebuie să fie pregătită. Pentru a îmbunătăţi calitatea textelor publicate în rubrica de comentarii, sînt necesare renunţarea la comentariul anonim şi obligarea creării unui profil, în paşi cît mai simpli şi cu durată scurtă de înscriere, permiterea editării comentariului postat cu o durată-limită de timp (15 minute este suficient), intervenţia autorului, selectivă şi în cîteva momente ale zilei, direct în comentarii, cu opinia şi răspunsurile sale. Gîndiţi-vă ce ar fi ca un C.T.P., care îşi citeşte asiduu comentariile la editoriale, să intervină direct în zona de comentarii! Însă, fără un profil (cont de utilizator) validat de redacţia site-ului Gîndul, şi eu aş putea fi acel C.T.P. care scrie un comentariu...“.

În concluzie, trendul pe care ne aflăm şi noi este de întărire a comunicării dintre jurnalist şi cititor, pe forumuri şi în caseta comentariilor. Iar un animator de comunitate va putea da coerenţă dialogurilor şi sugera teme de dezbatere extra.
 
 



 
 
 
Parteneri observator cultural
International Experimental Engraving Biennial festivalul artelor bucuresti vreaubilet ro Infocarte bookiseala.ro Radio România Actualităţi Dana Art Gallery
 
Modernism Liternet Libertas Publishing Editura Compania Corporate Image Institutul Cultural Roman Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Regizor Caut Piesa Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio Romania Cultural Radio Romania Muzical Astra Film