OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Culcat pe laurii gloriei succeselor de toate felurile, transatlantice, europene, international-socialiste etc., Partidul Social-Democrat isi face proiecte din ce in ce mai concrete de campanie. Reuniti joi 30 ianuarie la Sinaia, in cadrul unei sedinte consultative, parlamentarii PSD, ministrii si conducerea PSD au cazut de acord asupra unei sume de principii calauzitoare. Reteta de succes aplicata deja in cele citeva campanii prin care a trecut partidul implica, in primul rind, o schimbare de imagine la nivelul perceptiei statutului candidatului pesedist. Acest personaj trebuie, potrivit concluziilor formulate la intrunirea de la Sinaia, sa para aproape de popor si din popor, cu alte cuvinte, sa renunte la semnele bogatiei – citeste coruptie – asa cum sint ele etalate, in genere, de-a lungul unui mandat. Parlamentarilor li s-a interzis, de pilda, sa mai foloseasca limuzinele aflate in proprietate personala si li s-a recomandat sa adopte o atitudine „deschisa, un comportament firesc, cald, uman“. Cu aceasta PSD-ul considera ca a eliminat problema coruptiei reprezentantilor sai, la nivel central si local, si-si sufleca minecile pentru marele an electoral.

Repetitiile pentru opereta cu doua sau trei acte a anului 2004 s-au desfasurat sub auspicii europene nu dintre cele mai favorabile, fata de care conducerea PSD manifesta o lipsa de ingrijorare care da de gindit. Aplicind o logica „bizara“, UE nu crede, de pilda, ca a lasa, pe timpul campaniei electorale, masina de lux personala in garajul vilei de lux construite din leafa de la buget reprezinta o solutie viabila pentru inlaturarea coruptiei. Raportul privind situatia celor 105 cazuri de adoptii internationale permise de statul roman (in conditiile in care Uniunea Europeana ceruse, iar Romania acceptase sistarea oricaror demersuri de acest tip), redactat de baroneasa Emma Nicholson a fost urmat de un text propus de autoarea raportului impreuna cu europarlamentarul crestin-democrat Arie Oostlander. In acest text li se cere Comisiei Europene si Consiliului European, negru pe alb, suspendarea negocierilor de aderare cu Romania „in forma lor prezenta, in scopul de a da intreaga prioritate ghidarii acestei tari spre stabilirea suprematiei legii, care este cel mai important dintre criteriile politice de la Copenhaga“.

Pozitia adoptata de cei doi nu e una singulara si nu vine intr-un spatiu european indiferent la deficitul in materie de independenta a Justitiei in Romania. Desi o formula atit de radicala nu a mai fost de mult sugerata, e cert ca saptamina trecuta, pe diverse voci, oficiali europeni implicati in negocierile cu Romania si-au exprimat preocuparea fata de independenta Justitiei, legata direct de problema coruptiei. Un subiect suplimentar de reflectie l-a adus, prin declaratiile sale de miercuri, seful Delegatiei CE la Bucuresti, Jonathan Scheele. „Coruptia e o problema in Romania, care nu se poate rezolva decit daca veti avea un sistem juridic si o administratie eficiente. O administratie publica vulnerabila mareste potentialul de coruptie. Nu te poti ocupa de probleme legate de coruptie fara un sistem judiciar competent, eficient si bine pus la punct, care sa nu fie influentat tocmai de persoana suspecta. O justitie impartiala si profesionista este singurul mod de a combate coruptia“, a declarat Scheele.

Problematica enuntata de oficialul european este, aparent, una care tine de evidenta insasi: coruptia nu poate fi, fireste, eradicata atita vreme cit institutiile abilitate sa se ocupe de acest lucru se afla in gestiunea unor personaje ele insele suspectate de a fi implicate in diverse categorii de afaceri situate in afara „cadrului legal“. Pentru guvernul lui Adrian Nastase, ca si pentru partidul condus de el, problema pare a avea mult mai multe nuante. Mai ales daca ne referim la modul cum, putin cite putin, a disparut chestiunea coruptiei sefilor de filiale PSD, ingropata sub un munte de remarci sarcastice ale liderului pesedist. Cit priveste initiativele legislative ale Guvernului si obiectivele vizate prin adoptarea lor, intentiile partidului aflat la putere privind intarirea rolului Consiliului Magistraturii sint suficient de graitoare pentru viziunea de ansamblu a PSD asupra rolului Justitiei. Formulele adoptate de Senat proiecteaza un sistem de control al functionarii instantelor apreciat de juristi ca departe de spiritul independentei Justitiei, asa cum ar trebui ea promovata intr-un stat de drept.

Asadar, desi cerintele Uniunii Europene privind independenta Justitiei nu sint un secret, PSD-ul nu pare deloc grabit macar sa simuleze convingator interesul pentru respectarea unor termene fixate de comun acord cu UE – dintre care multe, coincidenta suparatoare, expira chiar in toamna acestui an, adica in plina campanie electorala pentru alegerile generale. Preocuparile PSD in aceasta perioada merg mai degraba catre recrutarea de consilieri migratori pentru listele de la locale, aliati pretiosi pentru alegerile din iunie. In fond, la ce ar putea servi o Justitie independenta?