OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Vreme de patru zile (10-13 septembrie), în localitatea montană Krynica-Zdrój, destul de aproape de graniţa cu Slovacia, s-a desfăşurat cea de-a 18-a ediţie a Forumului Economic, un „Davos polonez“ cum este numit uneori, cu referire la celebra reuniune care are loc an de an în Elveţia, dar care şi-a căpătat în timp un prestigiu şi o importanţă remarcabile pentru spaţiul central şi est-european şi nu numai.

Dezbaterile de anul acesta au fost influenţate, în mare parte, de recentul conflict georgian, cu consecinţe nu doar asupra spaţiului caucazian şi fost sovietic, ci şi asupra întregii Uniuni Europene: chestiunea parteneriatului strategic UE-Rusia se află acum pe masa Comisiei Europene, dar în situaţie de stand-by. În acelaşi timp, raporturile economice şi culturale dintre cele două spaţii impun o apropiere, aşa cum au remarcat unii dintre participanţii la panelurile propuse în cadrul Forumului. Totuşi, problema raporturilor europene (atît ale „vechii Europe“, cît şi ale „noii Europe“) cu Rusia rămîne una spinoasă, la Krynica putînd fi auzite şi discursuri care punctau incongruenţa a două tipuri diferite de gîndire politică. De asemenea, în cîteva rînduri, dezbaterile, mai cu seamă cele cu participanţi direct implicaţi în conflictul ruso-georgian, au alunecat pe o pantă emoţională, dovedind astfel că, la urma urmei, politica nu este doar pragmatism şi raţionalism. După cum remarca Bogumil Luft, fostul ambasador al Poloniei în România, într-o conversaţie relaxată de după terminarea principalelor evenimente din cadrul Forumului, la Krynica, ca şi la Davos, extrem de importante sînt relaţiile interumane care se stabilesc, atît în cadrul manifestărilor oficiale, cît şi în afara lor. Oferind un program cultural bogat şi o serie de activităţi informale, Forumul Economic de la Krynica se poate lăuda cu potenţarea unei componente foarte importante la nivelul politicii înalte şi nu numai: socializarea.

Desigur, din multitudinea de oferte (paneluri, dezbateri, dar şi expoziţii, filme, cocktailuri etc.) este extrem de greu să alegi, mai ales cînd unele dintre evenimente au loc simultan (de exemplu, întîlnirea cu scriitoarea Vesna Goldsworthy şi panelul dedicat lui Bronislaw Geremek). Totuşi, am remarcat panelul intitulat (tendenţios sau poate, pur şi simplu, titlurile au fost alese cu mult timp în urmă?) Medvedev’s Russia: A New Partner for the European Union?. Dezbaterile s-au situat între doi poli, între discursul dur, care cerea o schimbare a Rusiei şi exercitarea unei presiuni din partea Europei în vederea acestei schimbări, şi cel care prezenta Rusia ca un partener de dialog, trecînd aparent cu vederea evenimentele recente din Georgia. Sau, cu alte cuvinte, un discurs care sugera că Rusia lui Medvedev este una şi aceeaşi cu Rusia lui Putin, adoptînd politica forţei atunci cînd ceva nu îi este pe plac, şi unul care lăsa să se înţeleagă că Rusia s-a schimbat (nu neapărat odată cu Medvedev, fiind vorba de un proces).

Intervenţiile din cadrul panelului EU-Russia. Christianity – Common Dimension in Socio-Cultural Context? au punctat mai degrabă dimensiunea creştin-ortodoxă a culturii ruse, cu toate nuanţele ce însoţesc această caracteristică. Maria Nilsson, manager de proiecte în cadrul ONG-ului suedez Culture Clinic, a formulat un adevăr simplu, care dă seama despre modul în care Rusia este prezentă în programele europene de studiu, în mass-media europene şi – de ce nu? – în conştiinţele europene. Termeni şi expresii precum „mistic“, „specific rusesc“, „de neînţeles pentru ceilalţi“ însoţesc în mod constant discursurile despre Rusia, reuşind astfel să creeze imaginea unui spaţiu confuz, imposibil de priceput de către societatea „europeană“: reprezentarea Rusiei în cultura europeană contemporană ar putea constitui un obiect academic de studiu care ar oferi cu siguranţă nenumărate descoperiri interesante.

Prezenţa românească la Krynica, despre care anul trecut Carmen Muşat scria că „devine o necesitate“, s-a situat la parametri obişnuiţi. Dintre parlamentari, i-am remarcat pe Cozmin Guşă şi Aurel Vainer, fiind de asemenea prezenţi în număr mare consilieri sau persoane din instituţii apropiate de cîmpul politic. Din spaţiul cultural au fost prezenţi Ion Bogdan Lefter şi Andrei Bodiu, cel dintîi fiind unul dintre moderatorii mesei rotunde intitulate Modern Literature versus Mass Culture – Writers’ Debate, iar cel de-al doilea unul a fost dintre participanţii la această masă rotundă. De la Observator cultural au fost prezenţi Carmen Muşat, care a luat parte la panelul Culture in Politics – a Foundation or a Contradiction? (moderat de Boris Reitschuster, cunoscut autor german a două cărţi despre Vladimir Putin) şi subsemnatul, participant la panelul My Neighbour – My Enemy?, dedicat relaţiilor interetnice din Europa Centrală şi de Est în ultimii ani (panel moderat de Thomas Schulz, cercetător la Forumul Cultural German pentru Europa Centrală şi de Est, cu sediul la Potsdam).

Una peste alta, Forumul Economic de la Krynica, şi-a confirmat, încă o dată, locul printre evenimentele importante ale spaţiului central şi est-european şi, prin urmare, ale întregii Europe, în sensul cel mai larg al termenului.

Evenimente culturale la Forumul Economic

Faţă de anul trecut, dezbaterile pe teme culturale au fost mult mai numeroase, iar autorii invitaţi – scriitori, jurnalişti, cercetători, compozitori – au beneficiat de întîlniri directe cu publicul.

Unul dintre aceştia a fost diplomatul şi istoricul austriac Emil Brix, fost prim-consul general al Austriei în Cracovia (1990-1995), care a şi primit Premiul Forumului Economic „New Culture of New Europe“.

La rîndul său, scriitoarea britanică de origine sîrbă Vesna Goldsworthy a participat la două evenimente. Unul a fost dezbaterea Contemporary literature and mass culture – writers’ debate, moderată de Ion Bogdan Lefter şi Vladimir Novikov, în jurul unei realităţi contemporane, aceea că literatura „de elită“ pierde mulţi cititori şi că, actualmente, unul dintre cele mai importante lucruri este să descoperim cărţile care merită citite. Al doilea eveniment i-a fost chiar dedicat: Evening with the author – Vesna Goldsworthy, cea care şi-a cîştigat notorietatea internaţională odată cu publicarea primei sale cărţi, Inventing RuritaniaîInventînd Ruritania (Editura Curtea Veche, 2005), şi şi-a consolidat-o cu Chernobyl StrawberriesîCăpşuni cu iz de Cernobîl (Editura RG PUBLISHING, 2008), pe care a scris-o după ce a aflat că are cancer.

O altă seară de autor i-a fost consacrată jurnalistului german Boris Reitschuster, specializat, din 1990, în spaţiul rus şi CSI, autor a două cărţi despre fostul preşedinte Vladimir Putin şi al uneia dedicate actualului lider de la Kremlin, Dmitri Medvedev. Jurnalistul şi-a lansat această carte la Forum şi a împărtăşit opiniile sale despre Rusia în actualul context mondial.

Compozitorul rus Alexandr Jurbin, comparat de New York Times cu Leonard Bernstein, a susţinut un concert şi a conversat cu publicul. Muzica lui Jurbin, care colaborează ca jurnalist la mai multe ziare ruseşti, poate fi auzită în ţara sa, aproape peste tot.

Conştiinţă a Rusiei oprimate, voce a celor tăcuţi, prizonier al Gulagului, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, martor al istoriei, controversatul Alexandr Soljeniţîn, adesea acuzat de antisemitism şi naţionalism, a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai importanţi oameni ai secolului trecut. Astfel că i-a fost onorată memoria printr-o expoziţie şi o dezbatere, intitulate Alexandr Soljeniţîn: Man versus History.

O altă expoziţie care a reţinut atenţia a fost Living in the truth. On history of resistance and opposition in the 20th century, care a avut în vedere două dictaturi ce au marcat secolul trecut: cea nazistă, din 1933 pînă în 1945, şi sistemul comunist, care a marcat Europa de Est din 1944, pentru următorii 45 de ani. Obiectivul expoziţiei, organizată de centrul KARTA, nu a fost să compare gradul de brutalitate al celor două sisteme sau să le privească din perspectiva vinovaţilor sau a victimelor, ci din punctul de vedere al celor care au rezistat.