Categoria: 
A fost
Concert de muzică
siciliană. Cîntăreţul sicilian Nono Salamone a susţinut, miercuri şi joi (10-11
septembrie), două concerte, la Institutul Italian de Cultură, respectiv, la
Clubul Ţăranului. Evenimentele au avut la bază dorinţa de a recupera personajul
numit „cantastorie“ (cîntăreţ popular) – figură ce îşi are originile în Evul
Mediu, în epoca menestrelilor şi a clericilor vaganţi – şi care riscă să dispară
din cultura şi istoria italiană. Nono Salamone – unul dintre puţinii
cantastorie în viaţă – a pus în valoare o tradiţie muzicală veche, promovînd în
rîndul publicului românesc elemente reprezentative din arta şi cultura
siciliană.
Dominiki Bukowski
Quintet, la Bucureşti. Trupa poloneză de jazz Dominik Bukowski Quintet a
susţinut un concert joi, 11 septembrie, la Clubul Ţăranului. Cvintetul
surprinde prin structura sa mai neobişnuită, în care liderul instrumentelor
este vibrafonul. Trupa este formată din Dominik Bukowski (vibrafon), Lukasz
Poprawski (saxofon alto), Jacek Namyslowski (trombon), Michal Jaros (contrabas)
şi Sebastian Frankiewicz (percuţie). În nou creata sa trupă, Dominik Bukowski a reunit cei mai buni reprezentanţi
ai jazzului tînăr polonez.
Mihai Mihalcea,
la Tanzquartier Wien. Coregraful Mihai Mihalcea a participat la Tanzquartier
Wien, în cadrul proiectului „(Precise) Woodstock of Thinking“, care reuneşte 50
de personalităţi din întreaga lume, invitate să-şi expună în orice formă doresc
viziunea asupra viitorului dansului. Coregraful român s-a alăturat unor nume
celebre în lumea artelor spectacolului, precum Tim Etchells (Marea Britanie),
Claude Michelle Wampler (SUA), Jennifer Lacey (SUA/Franţa), Frans Poelstra
& Robert Steijn (Olanda/Austria), Raimund Hoghe (Germania), Ong Keng Sen
(Singapore) sau criticii Jean-Marc Adolphe (Franţa) şi Franz Anton Cramer
(Germania). Mihalcea a susţinut joi, 11 septembrie, un atelier adresat artiştilor
vienezi, iar vineri, 12 septembrie, a fost prezent la Tanzquartier Wien cu
intervenţia intitulată Please give me an «ok» for your title as soon as
possible. This week!!! – o critică adusă instituţiilor de spectacol internaţionale
şi metodelor de producţie abordate de acestea.
Ştefan
Constantinescu expune la Stockholm. O expoziţie a artistului Ştefan
Constantinescu, intitulată Epoca de aur pentru copii, a fost vernisată sîmbătă,
13 septembrie, la Centrul de Artă Botkyrka din Stockholm. Expoziţia ilustrează
ultimii 20 de ani ai regimului comunist în România. Vernisajul a fost urmat de
deschiderea expoziţiei Arhiva durerii, la sediul ICR Stockholm, unde pot fi văzute
lucrări mai timpurii ale artistului Ştefan Constantinescu, printre care Dacia
1300 – Generaţia mea (video şi carte, 2003), precum şi două lucrări expuse
pentru prima dată în Suedia, Baronul – 22.02.2002 (video, 2002) şi Arhiva
durerii (video şi carte, 2000). Epoca de aur pentru copii relatează o poveste
ce începe în 1968 şi se încheie cu Revoluţia din 1989. Proiectul cuprinde o
instalaţie şi o carte pop-up, publicată de ICR Stockholm, Pionier Press şi
Labyrint Press.
Şcoala de la
Roma. Expoziţia Şcoala de la Roma. Artişti la Roma între cele două războaie
mondiale a fost deschisă luni, 15 septembrie, în Rotonda Sălii Auditorium a
MNAR. Expoziţia oferă vizitatorilor o incursiune în viaţa culturală a Romei
dintre cele două războaie mondiale. Curatorul expoziţiei, Francesca Romana
Morelli, a selecţionat 43 de opere (picturi, desene şi cîteva sculpturi în
bronz), majoritatea păstrate la Roma, în colecţii private sau publice. Alături
de lucrările de artă sînt expuse şi documente sugestive ce ajută la definirea
imaginii Romei din perioada interbelică.
Va fi
Boogie – premiera
de gală. Boogie, de Radu
Muntean, care este inclus pe lista lungă a Premiilor Academiei Europene de
Film, va avea premiera de gală în România astăzi, 18 septembrie, la Cinema Pro,
la ora 20.00, în prezenţa echipei filmului. Lungmetrajul lui Radu Muntean vorbeşte
despre criza bărbatului de 30 de ani, cu soţie şi un copil mic. Boogie a fost
prezentat, printre altele, la două festivaluri de Clasa A, în secţiunea
„Quinzaine des Réalisateurs“ la Cannes, şi în cadrul Festivalului Internaţional
de Film Karlovy Vary. Filmul va fi lansat, simultan, vineri, 19 septembrie, în
cinematografele din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, iar pînă la sfîrşitul
anului va avea şi premiera franceză, pelicula fiind achiziţionată, în urma
participării la Cannes, de către compania Films Sans Frontières.
Concert Leonard
Cohen la Bucureşti. Cu aproape două săptămîni înainte de data concertului,
biletele puse în vînzare pentru concertul Leonard Cohen s-au epuizat. Aproape 10.000 de oameni îl vor vedea live
duminică, 21 septembrie, la Stadionul Arcul de Triumf, pe artistul care va
împlini 74 de ani chiar pe scena din Capitală. Concertul din Bucureşti face
parte din primul turneu mondial al artistului, după 15 ani de pauză.
Spectacolele din cadrul acestui turneu au fost sold-out în toate ţările în care
au ajuns. Cohen a publicat cărţi de poezie şi ficţiune înainte de a se orienta
către muzică. Albumul său de debut din 1967, Songs of Leonard Cohen, a inclus şi
piesa care mai apoi a devenit unul dintre cîntecele sale cele mai cunoscute –
Suzanne. Născut la Montreal, Cohen şi-a început cariera muzicală în New York,
la sfîrşitul anilor ’60. El a suferit de depresie şi în anii ’90 s-a retras la
o mînăstire din California pentru a studia filozofia Zen.
Festivalul
Filmului Românesc de la Toulouse. Restul e tăcere de Nae Caranfil, Moartea
domnului Lăzărescu de Cristi Puiu şi Megatron de Marian Crişan se numără
printre filmele care vor fi prezentate la prima ediţie a Festivalului Filmului
Românesc de la Toulouse, care se va încheia duminică, 21 septembrie. Proiecţiile vor avea loc la Cinematograful
ABC, situat în centrul oraşului universitar. Acestea vor fi urmate de discuţii
cu publicul, la care va participa şi criticul de film Alex Leo Şerban.
Festivalul face parte dintr-un proiect mai amplu, de prezentare a filmelor
româneşti în oraşe universitare.
Filme de Radu
Gabrea, la Buenos Aires. Călătoria lui Gruber şi Cocoşul decapitat se numără
printre cele şase filme de Radu Gabrea care vor rula în cadrul primei ediţii a
Festivalului Klezfiesta, dedicat muzicii klezmer a culturii idiş, care are loc
la Buenos Aires, pînă duminică, 21 septembrie. Toate cele şase pelicule ale lui Radu Gabrea prezintă
aspecte din viaţa, cultura şi istoria evreilor europeni. Pe lîngă lungmetrajele
amintite, vor mai rula Rumenye! Rumenye!, Struma, Moştenirea lui Goldfaden şi O
făclie de Paşti. Pentru Cocoşul decapitat, regizorul Radu Gabrea a primit un
premiu special la TIFF în 2007, unde filmul a fost proiectat în premieră.
Ştefan Iordache
nu mai este
Trupul neînsufleţit
al lui Ştefan Iordache a fost depus, marţi, în foaierul Sălii Mari a Teatrului
Naţional Bucureşti. „Suferea de mai multă vreme de o boală incurabilă, dar, cu
o demnitate, cu o nobleţe şi cu o discreţie absolute, a sfidat suferinţa, a
urcat pe scenă şi s-a dăruit publicului cu energia omului aflat în cea mai bună
formă“ – a transmis instituţia într-un comunicat. Ultimul rol al lui Ştefan
Iordache a fost cel al prinţului Potemkin din Ecaterina cea Mare de George
Bernard Shaw, pe scena TNB.
Ştefan Iordache a
murit duminică dimineaţa, la un spital din Viena, în urma unui stop
cardio-respirator. Înmormîntarea va avea loc miercuri, în satul Gruiu, unde
actorul avea o casă de vacanţă. Săptămîna trecută, Ştefan Iordache a fost
internat la Spitalul Elias, iar familia a solicitat conducerii spitalului
confidenţialitate asupra stării de sănătate a artistului.
Actorul Ştefan
Iordache, care avea 67 de ani, s-a născut pe 3 februarie 1941, la Calafat. Şi-a
început cariera în cinematografie în 1963 şi a jucat în aproape 30 de filme.
Unul dintre rolurile memorabile ale acestuia este cel al lui Victor Petrini,
din filmul Cel mai iubit dintre pămînteni (1993), după romanul omonim al lui
Marin Preda, în regia lui Şerban Marinescu. Unul dintre primele filme în care a
jucat a fost Dimineţile unui băiat cuminte (1966), în regia lui Andrei Blaier.
Au urmat Bietul Ioanide de Dan Piţa, în 1980, De ce trag clopotele, Mitică? de
Lucian Pintilie (1981), în care a jucat alături de Gheorghe Dinică, Răzvan
Vasilescu şi Mircea Diaconu. Artistul a primit Premiul de Excelenţă în
Cinematografia Românească în 2006, în cadrul celei de-a cincea ediţii a TIFF. Pasionat de muzică, actorul şi-a lansat
propriul album, Magazinul Meu de Vise, în 2007. De asemenea, a colaborat cu
Gheorghe Dinică şi Nelu Ploieşteanu la albumul Cîntece de petrecere (2003) şi a
cîntat în duet cu Sanda Ladoşi pe albumul acesteia, Nu mă iubi (1997).
Festivalul
European al Dialogului Intercultural
Regizorul Radu
Mihăileanu a participat la Festivalul European al Dialogului Intercultural care
s-a desfăşurat vineri şi sîmbătă (12-13 septembrie) la Bruxelles şi unde a fost
proiectată pelicula sa, Trăieşte! (2005). Festivalul, organizat de Comisia
Europeană în colaborare cu Flagey Arts Centre din Bruxelles a avut ca obiectiv
celebrarea diversităţii împreună cu ambasadorii Anului European al Dialogului
Intercultural. La eveniment au mai fost prezenţi regizorul de film şi
televiziune Agnieszka Hollan, dirijorul Jack Martin Händler, ziaristul,
autorul, istoricul şi activistul politic Adam Michnik, pianistul Fazil Say şi
cîntăreaţa de muzică pop Marija Serifovic.
Festivalul
European al Dialogului Intercultural a inclus o serie de concerte, seminarii,
vizionări de filme şi dezbateri. Festivităţile au debutat vineri seara, cu un
concert susţinut de Orchestra simfonică „Bruno Walter“, acompaniată de
pianistul turc Fazil Say. Ziua de sîmbătă a stat sub semnul „dialogului“, cu
seminarii, mese rotunde, dezbateri şi activităţi destinate copiilor. Concertul
Orient-Occident a reunit muzicieni din toate colţurile lumii, printre care
maestrul violoncelului, Jordi Savall, şi percuţionistul Pedro Estevan. A fost
urmat de un concert în aer liber susţinut de ansamblul Parno Graszt, care
interpretează muzică ţigănească.
S-a stins din
viaţă Dan-Horia Mazilu
Profesorii şi
studenţii Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti anunţă cu durere
stingerea din viaţă, după o grea suferinţă, marţi, 16 septembrie 2008, a
profesorului Dan-Horia Mazilu.
Prof. dr.
Dan-Horia Mazilu s-a născut la 20 aprilie 1943, la Piteşti. A absolvit
Facultatea de Limbi slave a Universităţii din Bucureşti în 1966, iar în 1972 a
obţinut titlul de doctor în Filologie. A fost preparator, asistent şi lector
universitar la Catedra de Limbi slave, apoi conferenţiar şi profesor
universitar la Catedra de Istoria Literaturii Române, Facultatea de Litere a
Universităţii din Bucureşti. Profesorul Dan-Horia Mazilu a fost invitat să ţină
cursuri de limba şi literatura română la Universitatea din Sofia (Bulgaria) şi
la Universitatea din Viena (Austria). În 2001 a fost ales membru corespondent
al Academiei Române şi, în ultimii ani, a îndeplinit funcţia de director al
Bibliotecii Academiei Române.
Reputat cercetător
în domeniul literaturii române vechi şi al istoriei mentalităţilor, specialist
în slavistică şi paleografie, profesorul Dan-Horia Mazilu este creator de şcoală
la Facultatea de Litere şi autor al unor volume de referinţă precum Barocul în
literatura română din secolul al XVII-lea (1976), Literatura română în epoca
Renaşterii (1984), Proza oratorică în literatura română veche (2 vol.,
1986-1987), Recitind literatura română veche (3 vol., 1994-2001), Noi despre
ceilalţi. Fals tratat de imagologie (1999), O istorie a blestemului (2001),
Voievodul dincolo de sala tronului (2003), Văduvele sau despre istorie la
feminin (2008). A fost distins cu Premiul „Titu Maiorescu“ al Academiei Române
(1994) şi cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (2001), între alte
numeroase mărturii de recunoaştere ştiinţifică. Ca decan al Facultăţii de
Litere şi ca membru în structurile organizatorice de coordonare a învăţămîntului
superior, a contribuit esenţial la relansarea şi organizarea studiilor literare
în universitatea românească şi la formarea generaţiilor de profesori şi cercetători.
Ceremonia funerară
va începe vineri, 19 septembrie, ora 10.30, la Biblioteca Academiei, slujba de
înmormîntare se va oficia la Biserica Sf. Nicolae Tabacu din Calea Victoriei,
nr. 180, iar înmormîntarea va avea loc la ora 13.00, la Cimitirul Bellu.
_04060905.jpg "Şcoala Micile Vedete")
RSS Feed
Newsletters