OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Poate nu aş fi apucat să citesc romanul Revolutionary Road (Editura Vellant, 2009) al lui Richard Yates, dacă nu aş fi vizionat, recent şi cu totul întîmplător, filmul cu acelaşi titlu. Un film american din 2008, în regia lui Sam Mendes. Cu Leonardo Di Caprio şi Kate Winslet în rolurile principale. Am căutat cartea şi, surpriză, există în limba română, tradusă exemplar de Bogdan Perdivară, care semnează şi notele şi o excelentă, comprehensivă şi nuanţată postfaţă. Aşa l-am descoperit pe Richard Yates (1926-1992), un scriitor american care a dat lovitura vieţii sale chiar cu romanul de debut, în 1961. Revolutionary road este o amplă frescă a suburbiilor americane, o extrem de fină radiografie a unei societăţi – middle class – din care şi autorul face parte. Yates, cu o reală biografie de scriitor american – adică face de toate, are şi studii universitare întrerupte, face şi gazetărie, „comite“ texte publicitare pentru Rand Corporation sau scrie discursuri pentru senatorul Robert Kennedy, şi tot aşa, atunci cînd nu bea din greu, chestie care va ajunge să-l omoare –, scrie despre destinul unei tinere perechi americane. April şi Frank Wheeler sînt exponenţii unui mod de viaţă în care sînt prinşi milioane de oameni. Cu aspiraţii şi joburi bune, dar care ar putea aduce mai mulţi bani, cu nivelul mediu de viaţă garantat, care le asigură şi o maşină, şi un barbeque, şi o partidă de cărţi sau un flirt rezonabil la sfîrşit de săptămînă, cînd se rîde, se bea, se petrece şi apoi soţiile conduc maşina, ca să nu se întîmple vreun accident. În această mulţumire de sine apar germenii nemulţumirii. Şi copiii care cresc nu pricep de ce se ceartă uneori părinţii. April este o actriţă eşuată într-o căsnicie mediocră, Frank este un specialist în calculatoare care ar vrea mai mult. Aspiraţii tăinuite şi speranţe iluzorii care se consumă în aşteptări nelămurite. Şi de la ei, şi de la societate. Nefericirea îşi scoate colţii, disperarea e la un pas. Mai sînt şi prietenii, care nu prea sînt conştienţi de ce se întîmplă cu cei doi şi iau viaţa aşa cum e. Ce să-ţi mai doreşti în plus, dacă deja ai cam tot ce se poate dori în acest fumegos american dream? – ca apoi tensiunea să se acumuleze. Sinuciderea lui April nu rezolvă nimic, viaţa merge înainte. Un roman al anilor ’60 de o extremă acuitate şi azi. Dovadă relansarea lui şi succesul de ultimă oră. „Marele Gatsby al timpului meu..“, spune despre acest roman Kurt Vonnegut. Faptul că Richard Yates nu a cunoscut popularitatea şi celebritatea în timpul vieţii, cu toate că avut parte de multe aprecieri ale criticilor sau ale colegilor de breaslă (Tennessee Williams, Cheever, William Styron), îl face şi mai simpatic în ochii noştri. Un roman remarcabil, despre care nu ştiam nimic. Mă grăbesc să-l recomand cititorilor români.