OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Julian Barnes este un nume deja consacrat al literaturii nu doar de dincolo de Canalul Mînecii. Este un nume important al literaturii europene contemporane, cu o bună cotă critică și cu un suficient succes la public ca să nu se mai dea cu parapanta sau să scrie texte cu indefinite miresme și savori culinare. Practic, toate cărțile scrise de Julian Barnes – și cele polițiste emise sub pseudonimul Pat Kavanagh – au apărut în limba română și au fost oferite în dar cititorilor români. Editura Nemira a avut inițiativa de a face o serie de autor, în care, iată, mai apar încă două opuri barnesiene. O mai veche reluată O istorie a lumii în 10 1/2 capitole (care mai apăruse în limba română, tradusă acum de infatigabilul Radu Paraschivescu) și Puls, o nouă culegere, inedită de această dată, de proză scurtă, apărută în 2011. Ultima apariție editorială a minunatului prozator și eseist brit, pe care-l apreciem în grad înalt – și o spunem cu mîna pe inimă –, este semnată de același excelent prozator, cronicar sportiv și traducător care se dovedește Radu Paraschivescu. Ne întrebăm cînd mai doarme, știind bine faptul că este văzut peste tot și solicitat pretutindeni.

Față de consacratul Julian Barnes, Amanda Hodgkinson (născută în 1964, la Sommerset) este un nume care abia acum se lansează și care încearcă să se impună. Faptul că locuiește în sudul Franței și că are o rubrică în La Dépêche du Midi din Toulouse mă face invidioasă și mă obligă la un lung suspin de genul: „Ce noroc au unele femei!“. Romanul ei de debut – sîntem uluiți și de iuțeala traducerii în limba română a noilor apariții din lumea literară anglosaxonă – se numește Britannia Road 22 (Editura Allfa, 2011, colecția „Strada Ficțiunii“, coordonată de Alexandra Rusu, în traducerea absolut onorabilă a Laurei Sandu) și se preconizează să apară deja într-o sumedenie de țări. Din SUA și Brazilia pînă în Israel și Australia, fapt care mă face să devin din nou dacă nu răutăcioasă, cel puțin visătoare. (Mottoul cărții, ce-i aparține marelui poet polonez Zbigniew Herbert –„Și cei morți au nevoie de povestiri“ –, este mai mult decît sugestiv pentru conținutul dramatic al romanului.) Istoria unei familii poloneze, o poveste de dragoste pe fundalul celui de-Al Doilea Război Mondial, unde istoria mică este devorată de istoria mare și oamenii devin jucării în mîna destinului. O Anglie postbelică se conturează în culorii cenușii – cine nu a ieșit traumatizat din acest infern al morții care a fost WW2? –, devenind patrie pentru cei desțărați dintr-o Polonie lăsată undeva departe. Balansul epic în timp și spațiu, precum și jocul de planuri narative ale textului întrețes o tensiune ce dă forță epică poveștilor cu un intens aer de autenticitate. Nu este exclus ca trama romanului să fie clădită pe fapte reale, poate chiar dintr-o lume apropiată autoarei, cărora Amanda Hodgkinson le oferă nimbul ficțiunii. Scriitoarei din ce în ce mai cunoscute în întreaga lume i-a ieșit bine primul roman, care anunță deja o prozatoare de cursă lungă. Îi urăm succes în continuare.