University of Bucharest Review
Bucharest Working Papers
in Linguistics – Phonology. Syntax. Semantics
Vol. II, nr. 1/2000.
Department of English,
Faculty of Foreign Languages
and Literatures,
University of Bucharest
Cu ocazia sesiunii de comunicari a catedrei de limba engleza din cadrul Facultatii de Limbi Straine, desfasurata anul acesta in perioada 31 mai-2 iunie, a aparut pentru a doua oara (vol. II) revista Bucharest Working Papers.... Sub acest titlu sint adunate patru numere, specifice domeniilor de activitate pe care le are in vedere sesiunea anuala de comunicari (lingvistica teoretica, lingvistica aplicata, traduceri si civilizatie), constind intr-o selectie a celor mai bune lucrari sustinute la sesiunea precedenta (in acest caz, cea din 2000). Aparitia acestei publicatii este importanta prin aceea ca ne ofera o imagine asupra directiei spre care se orienteaza cercetarea stiintifica din aceste domenii in centrul universitar bucurestean.
Primul numar, coordonat de prof. Alexandra Cornilescu, cuprinde 14 articole subsumabile specificului de lingvistica teoretica al revistei, scrise de profesori din Bucuresti, din tara (Cluj, Craiova) sau din strainatate (Paris, Antwerpen, Manitoba), care participa la aceasta sesiune anuala. Zonele lingvistice acoperite de aceste studii sint foarte diversificate, desi primatul il detine sintaxa, avind in vedere rolul important al acesteia in cercetarile de lingvistica teoretica din ultimul timp. Sint tratate aspecte din limba engleza, dar mai ales din romana, legate de fonologie (Andrei Avram), morfologie (Ileana Baciu, Daniela Ionescu, Mara Radulescu), de discurs (Ilinca Crainiceanu, Stefan Oltean, Nadina Visan) si de sintaxa (Gabriela Alboiu, Larisa Avram, Martine Coene &Ann Coene, Alexandra Cornilescu, Carmen Dobrovie-Sorin, Emil Ionescu, Amelia Molea, Anca Sevcenco), desi majoritatea problemelor abordate nu sint integrabile unui singur nivel al limbii, ci vizeaza o zona de granita cu alte niveluri. In ceea ce priveste cadrul teoretic in care sint tratate chestiunile respective, avem de-a face cu aceeasi varietate: semantica model-teoretica, semantica lumilor posibile si semantica de tip D(iscourse) R(epresentation) T(heory), Teoria Optimalitatii in fonologie, sintaxa tip H(ead-driven) P(hrase) S(tructure) G(rammar) si, cel mai adesea, sintaxa minimalist-generativa.
Ceea ce uneste toate aceste articole este incercarea de a descrie cit mai adecvat realitatile concrete din limbile studiate, de aici intretaierea straturilor lingvistice si multitudinea de cadre teoretice, avind in vedere rigiditatea ce le caracterizeaza, prin comparatie cu problemele pe care le ridica limba ca sistem activ. Pe aceeasi linie se inscrie si perspectiva comparatista asupra limbilor: faptele lingvistice din romana sau engleza sint analizate prin apel la date concrete si din alte limbi romanice/germanice sau din etape istorice anterioare, cu o finalitate explicativa asupra dinamicii fenomenelor lingvistice. Abordarile teoretice sint dublate si justificate printr-o analiza profunda a exemplelor selectate din limba, ceea ce instituie o viabila baza empirica pentru teorie, respectiv un cadru stabil pentru analiza faptelor lingvistice.
Dincolo de diferentele de perspectiva (vezi opozitia clara dintre o abordare gene-rativista si una lexicalista asupra prepozitiei pe cu obiect direct in limba romana, in articolele semnate de Alexandra Cornilescu, respectiv Emil Ionescu), de remarcat in cazul acestui numar al revistei Bucharest Working Papers in Linguistics este interesul deosebit pe care cercetarea lingvistica de la noi il dovedeste fata de integrarea studiilor asupra limbii romane in cadrele teoretice deschise de scolile americane de lingvistica formala, depasindu-se astfel granitele limitative instituite la noi de traditia gramaticilor descriptive.

