OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

La prima vedere, un vizitator din strainatate nu observa la Chisinau nici o urma de campanie electorala. Afisele electorale lipsesc cu desavirsire. Cineva spunea ca ar fi fost lipite niste afise razlete, dar au fost rupte de adversarii politici aproape imediat. La televiziune, mai rasare din cind in cind cite un clip electoral, atit de scurt ca nici n-ai timp sa te dezmeticesti. Doar daca-ti cade in mina un ziar – aproape ca n-are importanta care – te asalteaza o propaganda electorala directa, insistenta, totala. La sediile partidelor domneste agitatia obisnuita campaniilor, iar liderii lor iti arata o agenda electorala incarcata pe urmatoarele saptamini, in general mitinguri prin satele si orasele republicii. Intrebat despre lentoarea acestei campanii, unul dintre acesti lideri a explicat ca-i „o campanie anticipata“. Dar, desi alegerile sint intr-adevar anticipate, campania este mai curind intirziata.

Nu am observat ca cineva sa fie peste masura de trist ca-i lipseste tam-tam-ul electoral. Politicienii, e adevarat, se pling de regulile restrictive care guverneaza propaganda electorala la televiziunea nationala si de costurile foarte mari. Oamenii, insa, par mai curind indiferenti; o indiferenta la publicitate, nu si la posibilele rezultate ale alegerilor. Pronosticurile nu lipsesc, si nici diversele scenarii privitoare la configuratia viitoarei puteri, cu ingrijorarile sau satisfactiile de rigoare, depinzind, desigur, de cine le avanseaza. De fapt, insa, pronosticurile nu se pot intemeia decit pe presupuneri si nimic altceva. Sondajele sint rare si nu au credibilitate nici la politicieni si nici la public. De altfel, chiar daca ai vrea sa le dai crezare, ele nu prea indica mare lucru pe care sa-ti bazezi vreo teorie. Un sondaj publicat zilele trecute si efectuat de „Comcon-Prim“, un centru de cercetari caracterizat drept independent, ne spune ca aproape jumatate din electorat este indecis. Daca ar fi dupa cei care s-au decis deja cum sa voteze, numai Partidul Comunistilor din Moldova ar fi reprezentat in viitorul Parlament, pentru ca toate celelalte partide si grupari se gasesc sub pragul de intrare in forul legislativ.

Comunistii sint dati de multa lume drept favoriti in alegerile din 25 februarie, adesea cu serioase temeri, dar liderul lor, Vladimir Voronin, crede ca viitorul Parlament va fi „cam la fel“ cu cel de pina acum. In dreapta spectrului politic, discordia pare sa fie aproape totala. Nici o alianta nu a fost posibila, partidele merg separat in alegeri si adesea in apriga disputa intre ele. Noutatea despre care se vorbeste mult este recent creata Alianta Braghis, care poarta numele primului ministru moldovean. Premierul Dumitru Braghis, un politician tinar si energic, isi caracterizeaza formatiunea „de centru“, cu toate ca include partide si grupari de mai toate culorile. In ultimul sondaj, mentionat mai inainte, Alianta nu obtine nici 4 procente, dar multi observatori cred ca se va impune ca o forta politica importanta. Intrebarea este de la cine va lua voturile. O teorie afirma ca va lua mai curind din voturile comunistilor, pentru ca programul electoral al Aliantei o plaseaza de fapt la stinga. O alta teorie crede ca electoratul comunist este stabil si ca, daca Alianta Braghis e sa faca valuri, ea va ciupi serios din electoratul partidelor de centru-dreapta. Practic, insa, nimic nu este exclus.
Inclusa mai curind decit exclusa este o viitoare coalitie la guvernare intre Alianta Braghis si comunisti. Liderii ambelor formatiuni ne-au lasat sa intelegem ca o astfel de coalitie este in carti. Nici unul dintre ei nu ne-a indicat Kremlinul ca sursa a unei asemenea idei, dar nici nu au negat ca in recentele lor intilniri cu presedintele rus Putin, la distanta de doua zile una de alta, s-a vorbit si despre apropiatele alegeri din Republica Moldova. De fapt, premierul a recunoscut public ca alegerile au venit in discutie la intilnirea sa cu presedintele rus. Daca Putin a gasit cu cale sa discute despre alegerile din Moldova cu premierul acestei republici, care-i de presupus ca avea si treburi de stat pe agenda convorbirilor sale, ce altceva ar fi putut discuta liderul comunistilor cu presedintele Rusiei in intilnirea lor de o ora si jumatate? Indiferent daca Kremlinul intermediaza sau nu o astfel de coalitie, ea este privita la Chisinau cel putin ca o probabilitate, daca nu chiar o certitudine.

Dar mai intii trebuie sa aiba loc alegerile. Sint diverse circumstante care fac rezultatul incert. Una dintre ele este exodul moldovenilor in strainatate. Numarul celor plecati este estimat la 600000, in mare majoritate vorbitori de limba romana. Aceasta reprezinta o reducere cu aproximativ 20 la suta a populatiei de etnie moldoveana, din rindul careia se crede ca provine principalul sprijin pentru fortele politice de centru-dreapta. Daca este asa, atunci aceasta imprejurare ar putea sa favorizeze stinga, cu urmarile de rigoare.

Praga