OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST

- PUZZLE: Memoria – Dialogul Omului cu Pămîntul. Centrul Geomedia din Universitatea Bucureşti şi Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene au vernisat vineri, 5 decembrie, la Muzeul Satului „Dimitre Gusti“ expoziţia internaţională Memoria – Dialogul Omului cu Pămîntul. Potrivit unui comunicat, au fost alese trei spaţii de dialog cu trei tonuri diferite. În fiecare din cele trei ţări – Ţara Haţegului, Pays Dignois şi Chateignarie Limousine (Franţa) s-au identificat cîte 10 obiecte din piatră, împreună cu poveştile lor etnografice şi geologice. Sînt în total 30 de obiecte, 30 de poveşti, mărturii ale celor ce le-au făurit sau le folosesc, o istorie „împietrită“ a meseriilor tradiţionale.

- Concert de 12 saxofoane. The European Saxophone Ensemble (ESE), o formaţie europeană de 12 saxofonişti, care a primit titlul de Ambasador Cultural al Uniunii Europene, a susţinut duminică, 7 decembrie, un concert la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. ESE este formată din 12 tineri saxofonişti, aduşi din 12 ţări europene, care şi-au propus să ridice barierele dintre diferitele stiluri muzicale – clasic, contemporan, tradiţional, modern, improvizaţie. Potrivit Institutului Polonez din Bucureşti, repertoriul din 2008 al formaţiei conţine patru piese noi, comenzi realizate special de compozitorii Pascal Zavaro (Franţa), Dan Dediu (România), Luc Mishalle (Belgia) şi Maciej Malecki (Polonia). Directorul artistic al ESE este saxofonistul polonez Cezariusz Gadzina. Concertul din Bucureşti a avut în program lucrările Splitit de Luc Mishalle, Europa, suită pentru 12 saxofoane de Maciej Malecki, Vria de Dan Dediu şi Upgrade de Cezariusz Gadzina.

- „Lunea de carte spaniolă“. Volumele autorului spaniol Enrique Vila-Matas au fost în centrul dezbaterii de luni, 8 decembrie, la Librăria Cărtureşti de la Muzeul Ţăranului Român, în cadrul evenimentului „Lunea de carte spaniolă“. Discuţia a vizat cărţile lui Enrique Vila-Matas, apărute în limba română, în traducerea Ilenei Scipione, şi, mai ales, procesul de traducere în sine. Pînă acum, la Grupul editorial RAO, au apărut din opera acestuia volumele Bartleby&Co (2005), Parisul nu are sfîrşit (2006) şi Asasina cultivată (2008). Acesta din urmă, publicat în 1977, i-a adus faima tînărului Enrique Vila-Matas. Au mai vorbit Ovidiu Şimonca, din partea revistei Observator cultural, Diana Turculeţ, din partea Grupului editorial RAO, Joaquin Garrigos şi Luminiţa Marcu, din partea Institutului Cervantes.

- Andrei Şerban la ICRNY. Institutul Cultural Român de la New York a prezentat în premieră americană, în lectură publică, în cadrul „Academiei itinerante Andrei Şerban“, cea mai recentă piesă a Gianinei Cărbunariu, Poimîine alaltăieri – a anunţat Institutul într-un comunicat dat publicităţii luni, 8 decembrie. Lectura variantei în limba engleză a acesteia, FASTFORWARDREWIND, a fost susţinută de un grup de studenţi în anul terminal de actorie de la Universitatea Columbia, sub îndrumarea lui Andrei Şerban. Piesa aduce în discuţie limitele civilizaţiei şi ale unei societăţi ce tinde către o tehnologizare dusă la absurd, pînă la dezumanizare. Textul a fost tradus în limba engleză, special pentru această lectură, de către Cristian Panaite.

- Lansare-eveniment. Editura Humanitas Fiction a lansat miercuri, 10 decembrie, la Bucureşti, albumul Noaptea sexuală de Pascal Quignard. Potrivit editorului Gabriel Liiceanu, este vorba de „cea mai frumoasă poveste, alcătuită din imagini şi cuvinte, despre misterul trupului nostru“. La lansare, au vorbit despre volumul lui Pascal Quignard Carmen Muşat, Pavel Şuşară, Dan-Silviu Boerescu şi Denisa Comănescu.

VA FI

- Vernisaj la MNAC. Astăzi, 11 decembrie, la ora 19.00, va avea loc, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, vernisajul expoziţiei Pădurea de sculpturi, colecţia Simon Spierer. Printre cei 40 de artişti prezenţi cu lucrări în expoziţie se numără Constantin Brâncuşi, Hans Arp, Max Ernst, Henry Moore, Alberto Giacometti, Max Bill, Richard Stankiewicz, Bruno Romeda, Laurent de Pury, Andy Warhol. Expoziţia rămîne deschisă pînă la 1 martie 2009.

- Lansare de carte. Vineri, 12 decembrie, la ora 13.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române, va avea loc lansarea celui mai recent volum semnat de Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură. Lansarea volumului apărut la Editura Parelela 45 va avea loc în prezenţa autorului. Vor vorbi despre carte criticul Ion Bogdan Lefter şi editorul Călin Vlasie.

- Concert de Crăciun şi expoziţie la Berlin. La Auenkirche-Wilmersdorf – una dintre cele mai frumoase şi impozante biserici ale Berlinului, care deţine o orgă istorică, a doua ca mărime din capitala Germaniei –, Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu“ organizează vineri, 12 decembrie, de la ora 20.00, un concert de orgă şi o expoziţie de fotografie. Organista Nicoleta Paraschivescu va interpreta, în primă audiţie germană, un program alcătuit în exclusivitate din lucrări pentru orgă compuse de compozitori din România. Peste 20 de lucrări de format mare, reprezentînd imagini fotografice ale orgilor istorice din bisericile fortificate ale saşilor din Transilvania, realizate de artistul Peter Jacobi, vor fi expuse, începînd cu seara concertului, pînă în 21 decembrie. Originar din România, Peter Jacobi, sculptor şi artist vizual de notorietate internaţională, este, printre altele, autorul Memorialului Holocaustului care va fi construit la Bucureşti.

- Gili Mocanu – invitat la „Arte marţiale“. Pictorul Gili Mocanu este invitatul ICR la următoarea întîlnire dedicată artei contemporane, din programul „Arte marţiale“, ce va avea loc marţi, 16 decembrie, de la ora 18.00. Întîlnirea publicului cu Gili Mocanu este intitulată Artă cu cîntec. „Pictor, poet, muzician, Gili Mocanu este promotorul unei arte totale şi radicale, radical artă pentru artă şi radical artă pentru piaţă“ – se arată în prezentarea ICR. Din 2008, Gili Mocanu a devenit imaginea culturală locală a uneia dintre cele mai importante corporaţii mondiale. Pictorul se numără printre membrii Colegiului de Onoare al Fundaţiei Unilever, lansat în iulie 2008, alături de personalităţi precum Cristian Mungiu, Liviu Papadima, Cosmin Alexandru, Dragoş Bucurenci şi Dan Mircea Cheţa.

- Premieră Apocalipsa după şoferi. Cel mai nou film al lui Alexandru Solomon, Apocalipsa după şoferi – un documentar produs de HBO şi de Hi Film Productions –, va avea premiera joi, 18 decembrie, de la ora 20.00, la HBO România. Apocalipsa după şoferi este noul documentar al lui Alexandru Solomon, după Viaţă de cîine, Franzela exilului, Marele jaf comunist şi Război pe calea undelor. În cel mai recent film al său, Solomon şi-a propus să-i surprindă pe cîţiva dintre participanţii la traficul „apocaliptic“ din Bucureşti, în cea mai „neagră“ activitate de peste zi, şofatul. „În 1998, am regizat Viaţă de cîine, un documentar despre Bucureşti ca sat fără cîini şi ca oraş cu cîini“, spune Alexandru Solomon. „În 2008, trăiesc Apocalipsa după şoferi. În aceşti zece ani, numărul cîinilor vagabonzi de pe străzile oraşului nu a scăzut, în schimb a crescut vertiginos numărul maşinilor. Mi-e teamă că, peste alţi zece ani, cu voia soartei, voi fi martorul neputincios al aceloraşi poveşti. Locuitorul unui oraş stăpînit de maşini şi de cîini“, adaugă regizorul.

Anca Parghel nu mai este

Cîntăreaţa de jazz Teodora Enache a deplîns trecerea în nefiinţă a Ancăi Parghel, mărturisind că a apreciat-o foarte mult: „Dispunea de o foarte mare ştiinţă muzicală şi de o foarte mare spontaneitate. E o pierdere pentru ţară“. La rîndul său, jazzmanul Johnny Răducanu a spus că „era o cîntăreaţă foarte importantă pentru noi şi... dacă ar fi fost o sută ca ea... O ţară are nevoie de o sută de cîntăreţe grozave. Păcat că a murit. Pe Anca Parghel o cunosc de 20 de ani, dar românii o cunosc abia de un an...“. Şi Mircea Tiberian, pianist şi compozitor de jazz, a declarat că dispariţia Ancăi Parghel reprezintă o mare pierdere pentru muzica românească: „Anca Parghel a fost pentru jazz unul dintre cele mai mari talente pe care le-a dat ţara noastră. În afară de voce, avea o capacitate de creaţie şi o vitalitate ieşită din comun. Toate aceste calităţi au făcut-o o mare cîntăreaţă. Şi, probabil că dacă s-ar fi născut pe alte meleaguri, alta ar fi fost traiectoria sa“. Dispariţia sa a fost deplînsă şi de cîntăreţul de jazz, Harry Tavitian, care a apreciat că Anca Parghel „de la început a fost în prima linie a jazzului românesc, începînd cu anii ‘85“.

Anca Parghel, în vîrstă de 51 de ani, suferea de cancer ovarian, cu care a fost diagnosticată, în iunie, 2008. Ea a murit vineri dimineaţă, fiind internată la Secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean din Timişoara.

S-a născut la Cîmpulung Moldovenesc, în 1957, a urmat cursurile liceului de muzică din Iaşi, apoi pe cele ale Conservatorului. A predat canto, pian şi improvizaţie la liceul de muzică din Suceava, în Bucureşti, la Conservator, şi, începînd cu 1980, a predat diferite ateliere în Belgia, Germania, Marea Britanie şi Republica Moldova. A participat la marile festivaluri de jazz, începînd din 1984 (Bucureşti, Braşov, Sibiu, Costineşti, Iaşi, Nurenberg, Leipzig, Varşovia, Leverkussen, Viena, Liege, Tubingen, München, Linz, Zagreb, Varna, Lomza, Bratislava), dar a susţinut recitaluri şi în cluburi din România, Bulgaria, Germania, Belgia, Austria, Elveţia. De-a lungul carierei a cîntat alături de muzicieni români precum Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, dar şi cu nume celebre din jazzul mondial – Billy Hart, Archie Shepp, Larry Coryell, Jean-Louis Rassinfosse, Phillipp Catherine, Marc Levine, Claudio Roditi, Thomas Stanko, Ricardo Del Fra, Stephane Galland, Jon Hendricks Band, Klaus Ignatzek etc. A locuit o perioadă la Bruxelles, unde a predat la Catedra de jazz vocal la Brussels Royal Conservatory Of Music Lemmens Music Conservatory. A înregistrat peste 15 albume, fiind deseori comparată de critici cu Yma Sumac, Maria Callas sau Ella Fitzgerald.

Universitatea din Paris nu poate revendica manuscrisele lui Emil Cioran

Justiţia franceză a decis miercuri, 3 decembrie, că un set de 37 de manuscrise ale filozofului român Emil Cioran, descoperite de o firmă de curăţenie, aparţin patronului companiei, şi nu Cancelariei Universităţii pariziene, care revendica proprietatea asupra acestora. Potrivit France Presse, în decembrie 2005, Cancelaria universitară obţinuse o decizie a unei instanţe de apel, care a interzis, în ultimul moment, vînzarea la licitaţie a manuscriselor, puse ulterior sub sechestru. Printre manuscrise se numără cinci versiuni ale operei De l’inconvénient d’être né/Despre neajunsul de a te fi născut, caiete cu note pregătitoare pentru Ecartèlement (1979) şi Aveux et anathèmes/Mărturisiri şi anateme (1987), precum şi 18 caiete inedite conţinînd amintiri şi reflecţii ale lui Cioran, din perioada 1972-1980. Sesizat de Cancelaria Universităţii, tribunalul de mare instanţă din Paris a apreciat miercuri că instituţia nu are nici un drept asupra manuscriselor, iar vînzătorul, Simone Baulez, „poate dispune în mod liber de acestea“.

Cu cinci luni înaintea morţii lui Cioran, în februarie 1995, partenera de viaţă a acestuia, Simone Boué, i-a scris cancelarului Universităţii din Paris, anunţîndu-l că intenţionează să doneze Bibliotecii „Jacques-Doucet“ manuscrisele lui Cioran. În septembrie 1997, la moartea lui Simone Boué, legatar universal al lui Cioran, fratele ei a făcut un inventar al apartamentului, fără a găsi însă nici un manuscris. Semnatara unui contract pentru curăţenia apartamenului, Simone Baulez a găsit manuscrisele în apartament şi, neştiind care este valoarea acestora, le-a încredinţat pentru vînzarea la licitaţie.

Saviana Stănescu, elogiată de presa suedeză

White Embers de Saviana Stănescu, montată în premieră la Stockholm, în noiembrie, a fost inclusă în ediţia de duminică, 30 noiembrie, a principalului cotidian suedez, Dagens Nyheter, în topul celor mai bune trei piese de teatru ale lunii trecute. Criticul Ingegärd Waaranperä apreciază că, „prin intermediul unei intrigi tensionate şi emoţionante, autoarea tratează problema terorismului şi a adopţiilor internaţionale, într-un moment în care lumea bogată şi cea săracă se confruntă pe plan individual“ – relatează Institutul Cultural Român din capitala Suediei. În recenzia pe care o dedică spectacolului, acelaşi critic spune că „drama lui Stănescu expune discrepanţa între lumea săracă şi cea bogată, nemiloasă. În mod genial, cele două lumi se întîlnesc pe acele planuri dramatice – terorismul şi adopţiile internaţionale – în care destinele celor două tabere implicate se contopesc la nivel personal. Rezultatul este plăcut, tensionat şi neaşteptat de emoţionant“.

Piesa este un thriller românesc despre graniţe, limbă şi identitate, în care o autoare de cărţi de bucate e luată ostatică în propria casă, în timp ce un cuplu caută să adopte un copil. Spectacolul Vita Glöden, după piesa cu titlul original White Embers, a avut premiera pe 7 noiembrie, la Teatrul experimental Dramalabbet, din Stockholm, şi a fost realizat cu sprijinul ICR din capitala Suediei. Regizat de Dag Thelander, spectacolul îi are în distribuţie pe Elina Du Rietz, Caroline Ilea, Jo Rideout şi Martin Odh.

„Fototeca online a comunismului românesc“

Pe 11 decembrie, la ora 14.00, la sediul Arhivelor Naţionale ale României, într-o conferinţă de presă susţinută de Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Naţionale ale României, şi Marius Oprea, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, se lansează proiectul „Fototeca online a comunismului românesc“, cea mai mare bază de date gratuită din România, accesibilă pe internet, cu fotografii din perioada 1945-1989. Cele două instituţii şi-au propus identificarea, prelucrarea, sistematizarea şi punerea la dispoziţie a resurselor fotografice aflate în depozitele ANR, indiferent de formatul lor, create în/referitor la perioada regimului comunist din România, în scopul folosirii lor pentru realizarea unei baze de date online, gratuite, pentru toţi utilizatorii de internet. „Fototeca online“ va fi accesibilă pe site-ul web al Arhivelor Naţionale şi pe cel al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (www.arhivelenationale.ro şi www.crimelecomunismului.ro).

Pentru început, vor fi disponibile aproximativ 1.500 de fotografii, ulterior numărul acestora extinzîndu-se pînă la 10.000. Fotografiile reprezintă diferite evenimente din timpul regimului comunist, din perioada 1945-1989, precum: intrarea Armatei Roşii în Bucureşti, evenimentele politice din 1944-1947, vizitele din străinătate ale liderilor comunişti, momentele din viaţa personală a dictatorilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu, vizitele oficiale din ţară, congresele partidului, reuniunile culturale, liderii PCR în diferite ipostaze, nomenclatura de partid, lucrări ale dictatorilor, manifeste, mitinguri, portrete oficiale, evenimente publice etc.